Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

structurii sociale şi economice au favorizat decizia de migraţie
în special în anii `90, printre migranţi fiind multe persoane
a căror poziţie socială suferise transformări în perioada
tranziţiei (Alexandru, 2007). De altfel, ţările în tranziţie
sunt, după cum spunea D. Sandu, spaţii cu inconsistenţe
multiple (Sandu, 2004: 991). Nu vom zăbovi însă, în acest
articol, asupra inconsistenţei de status în relaţie cu decizia
de migraţie, ci vom discuta despre structurarea sa într-un
spaţiu multilocal, ca efect al deciziei de migraţie 6 .
Caseta 1: Inconsistenţa de status în stratificarea socială.
Baze teoretice
Susţinătorii modelelor inconsistenţei considerau că ierarhia socială
ar trebui interpretată dintr-o perspectivă care ar permite măsurarea
consistenţei dintre diferitele poziţii de status deţinute de un individ.
Astfel, statusul nu este reprezentat de o singură poziţie, într-o
ierarhie unidimensională, ci este dat de gradul de concordanţă dintre
mai multe poziţii deţinute simultan. În acest mod, statusul devine
o măsură multidimensională, reflectată atât vertical, de nivelul mai
înalt sau mai modest pe o anumită scală de status, cât şi orizontal,
de legăturile ori paralelismul dintre diversele poziţii deţinute. De
exemplu, un individ poate avea o poziţie înaltă pe scala educaţională
şi una modestă pe cea ocupaţională. În acelaşi sens, este posibil ca
investiţiile în pregătirea profesională să nu se regăsească în nivelul
venitului. Având în vedere că întregul parcurs de cercetare se bazează
pe această perspectivă a stratificării sociale, dar şi faptul că termenul
nu se regăseşte în literatura migraţiei, enumerăm mai jos trei
lucrări care pot constitui o bază bibliografică minimală pentru conceptul
de inconsistenţă de status.
În lucrarea sa, Economie şi societate, Max Weber marca începutul
unei discuţii anevoioase privind semnificaţia inconsistenţei de status.
Deşi nu a conceptualizat ideea de inconsistenţă, Weber observa
6. Reţinem subiectul rolului inconsistenţei de status în modelul gravitaţional
al migraţiei. Analiza acestui concept pe baza unui studiu cantitativ,
care ar măsura puterea sa explicativă ţinând sub control alţi
factori cauzali, ar putea duce la concluzii interesante privind profilul
migranţilor.
15