Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

18.
SPAŢIUL VIRTUAL ŞI DIVERSIFICAREA
FORMELOR DE PROTEST 404
Gabriel Stoiciu
Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer“
Mediul urban reprezintă, prin excelenţă, spaţiul germinativ
pentru dezvoltarea societăţii moderne de tip occidental. Aici
se stabilesc cele mai intense şi mai profitabile relaţii economice,
dar şi deciziile şi politicile prin care diferite instituţii
coordonează viaţa publică. Tot aici apar şi cele mai multe
conflicte declanşate în mod spontan sau organizat, de către
cetăţeni atunci când interesele lor politice, economice sau
sociale sunt lezate. În statele naţionale – mai centralizate, în
mod inerent, decât federaţiile – oraşele capitală reprezintă
scena „privilegiată“ a mişcărilor sociale.
Naţiune cu tradiţie în dezvoltarea unora dintre cele mai
intense convulsii sociale, Franţa reprezintă, în continuare,
un spaţiu cultural fertil pentru studierea dialogului şi conflictului
social, iar Parisul reuşeşte, de peste două secole, să fie
în „avangarda“ comportamentului protestatar colectiv.
În 1989, Franţa a trăit, fie şi la distanţă, cu vie emoţie,
mişcările sociale din Europa de Est care au coincis cu aniversarea
a 200 de ani de la „Revoluţie“ şi 21 de ani de la
contestarea regimului gaullist de către tineretul parizian, în
mai 1968.
Astăzi, cu excepţia unor proteste sporadice anti-globalizare,
nici o cauză socială semnificativă nu pare să mai
404. Autorul a redactat prezentul material în cadrul Programului 1
(tema 2) al activităţii de cercetare a Institutului de Antropologie „Fr. I
Rainer“ al Academiei Române
359