Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

datorate neînţelegerilor dintre noră şi socri. De unde şi efortul
permanent al norei de a se rupe de familia extinsă a soţului
fie prin activităţi itinerante în cuplu (paradisul femeilor
este plecarea cu căruţa – automobilul a însemnat suspendarea
acestei posibilităţi, cf. Hasdeu, 2004), fie reuşind să se
instaleze într-un nou cămin, posibil imediat după căsătorie
doar pentru cei înstăriţi, ceilalţi având de muncit împreună,
în cuplu, uneori câţiva ani buni.
Rolul de soţie şi mamă îi dă şansa norei să devină Romni,
singurul statut admis ca femeie adultă, ceea ce înseamnă
că emanciparea unei femei, adică aici trecerea de la Bori la
Romni, se joacă pe coordonate, am spune noi, opuse faţă de
cele ale unei societăţi urbanizate de gagii, în care discursul
dominant asociază emanciparea cu independenţa sau chiar
cu multiparteneriatul sexual. Confruntarea acestor două viziuni
face ca, în percepţia romilor, femeia gaği să fie văzută
ca fiind moralmente coruptă, de unde, în mare parte, dificultăţile
de a fi credibilă pe teren ca femeie şi antropolog.
O femeie romă sterilă îşi legitimează mai greu poziţia,
însă poate să o menţină dacă este întreprinzătoare, dacă
aduce bani menajului: „lupu de ce-aleargă mănâncă, iar eu
aşa am fost mereu, fată alergătoare“. O femeie necăsătorită
este însă de negândit.
De semnalat aici că Zamutro, ginere – corespondentul
relaţional al lui bori, nu e nici pe departe simetric. Zamutro
va fi numit un bărbat care a trebuit să se mute în casa
socrilor, termenul fiind peiorativ, aproape niciodată folosit
în adresare, echivalent cu o jignire „nu-i spun aşa, îl chem
ca pe copiii mei“. În timp ce Borio! este un leit-motiv sub
care femeile măritate îşi pierd prenumele pentru o vreme.
Din punctul ei de vedere, tânăra femeie Bori-Romni este
o femeie măritată – care munceşte pentru casa şi familia
ei – versiunea pozitivă, sau o persecutată, o ostracizată, o
maltratată – versiunea negativă.
Un aspect care ne-a atras atenţia a fost acela al caracterului
nedefinitiv al mariajului, în pofida idealului afirmat de
căsătorie pe viaţă, nu numai acolo unde tranzacţia matrimonială
a fost încheiată, dar chiar şi atunci când există copii
212