Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

epoca postindustrială, supranumită şi informaţională. Anthony
Giddens defineşte globalizarea ca fiind o „intensificare
a relaţiilor sociale planetare, apropiind în aşa măsură locuri
îndepărtate, încât evenimentele locale vor fi influenţate de
fapte survenite la mii de kilometri şi invers.“ 405
Majoritatea opiniilor exprimate în cadrul interviurilor au
convers la ideea potrivit căreia, indiferent de importanţa
funcţională a unui individ în societate, orice dezbatere mai
semnificativă a fost dintotdeauna legată de teritoriu.
În etnologie, termenul de „teritoriu” se referă la un spaţiu
sociografic pe care un animal dintr-o anumită specie, îl
domină în defavoarea altora din aceeaşi specie şi uneori din
specii diferite. Comportamentul de cucerire şi apărare a unui
astfel de spaţiu este numit comportament teritorial. Şi în
cazul oamenilor, reuşita într-un conflict se măsoară prin cucerirea
unui spaţiu, a unor resurse şi prin dominarea discursului
şi deciziei publice pe un anumit teritoriu.
Două exemple sunt concludente în acest sens:
– Revoltele studenţilor din 1968 au început cu ocuparea
Universităţii din Nanterre şi au continuat cu invadarea
Sorbonei şi a Cartierului Latin.
– În 1989, revoluţia română a început cu ocuparea Pieţei
Universităţii.
Claude Levi-Strauss în 1983 îşi exprima îngrijorarea că dezvoltarea
mass-media a lansat un proces de omogenizare
culturală în lume. Cu ceva timp în urmă, televiziunea a fost
acuzată de convertirea oamenilor din actori în spectatori.
Anii ’60 au fost deceniul „ mass-media boom“- ului, dar şi
epoca de emancipare privind rolul tinerilor în societate. Dezvoltarea
continuă a mass-media a permis oamenilor să perceapă
ştiri de pretutindeni prin imagini şi sunet – fapt care
a produs o conştientizare profundă în legătură cu realităţile
lumii. De aceea studenţii din Helsinki, de exemplu, nu au
putut rămâne pasivi la imaginile invaziei sovietice la Praga
405. Anthony Giddens, The Consequences of Modernity, Cambridge
University Press, Cambridge, 1990, p. 8.
363