Ortodoxia - Paul Evdokimov

150 ORTODOXIA
natura. Latinul consideră personaUtatea ca un mod al naturii, pe când
grecul consideră natura ca fiind continutul persoanei"48. Pentru
Răsărit, ipostasele condiţionează în acelaşi timp unitatea şi diversitatea
în viaţa dumnezeiască, fiindcă unitatea nu vine din natură, ci din Tatăl
- JlOvapxo.; şi 7t:l1Y1Î - izvorul şi principiul veşnicei perihoreze; "un singur
Dumnezeu pentru că este un singur Tată" este afirmaţia fundamentală
a Răsăritului49.
Toată vigoarea teologiei Sfântului Grigorie Teologul se adună pentru
a ne înfătişa monarhia Tatălui ca izvorul egalităţii desăvârşite a
tuturor: "Dumnezeu, cei trei priviti împreună, fiecare este Dumnezeu
din pricina consubstantialitătii50 (cu Tatăl); cei trei sunt (un singur)
Dumnezeu din cauza monarhiei" (T atălui)51.
Sfântul Ioan Damaschin sintetizează astfel învăţătura
patristică:"Persoanele sunt unite nu spre a se amesteca una cu alta, ci
spre a Se conţine una pe alta" - "ipostasele sunt unele în altele şi există
între ele o întrepătrundere fără nici o amestecare sau confuzie, în virtutea
careia ele nu sunt nici împărţite nici despărtite în substanţă ...
dumnezeirea este nedesparţită, aşa cum în trei sori cuprinşi unul în
altuL ar fi o singură lumină printr-o întrepătrundere intimă.' 5 2; "Unul în
toate lucrurile sunt Tatăl. Fiul şi Sfântul Duh, afară de nenaştere, filiaţie
şi purcedere" 53.
În teologia capadociană ceea ce diferentiază ipostasele este relatia
de origine şi toată arta teologiei patristice constă în a nu acorda nici o
suprematie esentei unice, asupra celor trei ipostase şi să păstreze
echiUbrul perfect.
Făcând să purceadă Sfântul Duh din Tatăl şi din Fiul (Filioque), se
accentuează unitatea naturii. căci Duhul, în cazul acesta, este purces din
natura cea una a Tatălui şi a Fiului. Or, pentru greci, Fiul este născut şi
Duhul este purces de ipostasa Tatălui. La catolici, principiul unitătii trece
la natura comună, şi Persoanele se reduc la simple relatii în această unitate
de esentă; ele o diversifică, însă păstrează primatul unitătii asupra
Persoanelor (pericolul cuvântului "Bunul Dumnezeu"). Este aici o prea
mare identificare între relatiile de opozitie, sau, mai bine-zis, între
''opozitiile de relatie" şi ipostase, pe când relatiile indică, sau caracterizează
Persoanele, dar rămân departe de a epuiza misterul fiecărei Persoane.
48. Etudes de theo/ogie positive sur la Sainte Trini~. 1, 433.
49. Dionisie zice nqalu 0Eotu; -,Tati![- izvorul dumnezeirii, P.G. 3, 645 B.
50. Acest cuvânt este gloria nepieritoare a Sinodului 1. Este introdus de Sfântul
Atanasie pe care Sfântul Grigorie il numeşte ··ochiul universului", căci toti au văzut
1\devarul cu ochiul care este cuvântul OJ.Woucna