Ortodoxia - Paul Evdokimov

194 ORTODOXIA
Sinodului al VII-lea. Dogmele sunt "analiza a ceea ce a fost spus",
spune şi Sfântul lrineu13.
Biserica "alcătuieşte dogmele sale cu ajutorul cuvântului
duhovnicesc, ceea ce pescarii cei simpli (apostolii) învăţau cu cuvinte
simple" 14. Formule care conţin accentele eternităţii, ele re unesc
noţiuni - limite şi zugrăvesc icoana verbală a adevărului. Eforturile
eroice ale Părinţilor martiri arată că dogmele sunt cuvintele crucificate:
"Judecata judecăţii", unde Înţelepciunea lui Dumnezeu şi-a făcut lăcaş.
Biserica ne initiază în gândirea sa eonică din trecut prin epicleza universalitătii:
"Părutu-s-a Duhului Sfânt".
3. Cărţile simbolice
Ortodoxia nu are "cărti simbolice". Professio fidei tridentinae, cele
"39 Articole" ale anglicanilor, Formula concordiae a luteranilor, acea
Confession a Reformatilor sunt roadele târzii ale epocii Reformei şi
Contra-Reformei din Apus. Ele sunt o dovadă a frecventei confuzii care
se face între dogme şi interpretarea lor pur teologică, scolastică, şi
vădesc tendinta periculoasă de a impune un sistem teologic normativ
(augustinism, nominalism, tomism, integrism, fundamentalism).
Ortodoxia apără şi îngăduie cea mai mare libertate a părerilor teologice
în limitele traditiei unicel5. Biserica depăşeşte orice şcoală, dar, în
acelaşi timp le cuprinde pe toate. Dar nici un fel de text, în afară de
definitiile dogmatice ale sinoadelor, nu poate pretinde vreodată că are
valoare "simbolică". Dogma este de-ajuns şi, în calitatea ei de cheie a
învăţăturii, înlătură orice monotip sau "linie generală" în teologie.
Ortodoxia are unnătoarele texte propriu-zis dogmatice: 1) Crezul
Niceo-Constantinopolitan. Sinodul al treilea ecumenic (canonul 7)
interzice să avem vreo altă mărturisire de credinţă, sau să ne atingem
cumva de textul socotit sfânt. Sinodul al doilea (canonul 1) redactase
definitiv textul simbolului de credinţă şi-! proclamase ca text de care nu
ne putem atinge. Sinodul al patrulea şi al şaptelea întăresc solemn
aceste canaane. Textul simbolului niceo-constantinopolitan a înlocuit
toate simbolurile locale. Roma a venerat mai departe vechiul ei simbol
de la botez, nwnit "simbolul apostolilor", care a rămas Crezul catehetic
occidental, dar care nu a fost folosit în Răsărit. Mitropolitul Marcu din
Efes nu i-a recunoscut originea apostolică, la. sinodul de la Florenta, şi
13. Adv. haereses 1, 10, 3.
14. Slujba celor Trei DascăH ..
15. in teologia rusă, spre exemplu';" Tareiev, Mitropolitul Antonie, Păr. S.
Bulgakov, Ternavţev reprezintă lumi de gândire foarte personale.