Ortodoxia - Paul Evdokimov

300 ORTODOXIA
uneşte cu Hristos, cere o dispozitie prealabilă a sufletului. În acest
scop, Biserica leagă de Taina botezului ritul exorcismului şi al lepădării
de cel rău, care constituie lucrarea preliminară: preotul suflă, peste fata
celui ce vine să se boteze, suflul Vietii care este asemănător cu cel al lui
Dumnezeu, la crearea omului; întoarcerea neofitului cu faţa spre Apus
mimează lupta de-a lungul vietii sale creştineşti şi confirmă că se
leapădă în mod solemn de puterea duşmanului181.
Ritualul dezbrăcării şi al îmbrăcării veşmântului alb înseamnă
întoarcerea la starea de nevinovăţie: "Ne dezbrăcăm de haina din piele,
ca să ne îmbrăcăm din nou cu mantia împărătească ... Ne lepădăm de
o existentă, ca să ne îmbrăcăm cu alta ... Apa botezului desfiinţează o
viaţă şi produce alta" 182.
Chemarea numelui Sfintei Treimi (de unde şi numele de Taină a
Treimii) şi turnarea untdelemnului sfinţit în apa botezului sfinţesc materia
Tainei, apa. Ungerea trupului ne aminteşte de ungerea lui Hristos
care-I prevestea moartea şi îngroparea: "Noi Îi dăruim Domnului
imitarea morţii Sale"183. Dumnezeu ne răspunde la aceasta prin
înviere. Apa botezului şterge urma duşmanului, pata păcatului originar
şi pune pecetea, cr4lpayic;, după care îngerii îi recunosc pe
credincioşi 184; făptura iese din "baia veşniciei", însemnată ca oaia de
păstorul ei, fără pată, iar sufletul harismatic va căuta ceea ce este sfânt.
De la Epifanie (Arătarea, Boboteaza), când Duhul Sfânt a fost de
faţă în lumina cea mare a Iordanului, părinţii dau botezului şi numele
de luminare cj>cottcr~6c;185, sau iluminare, ca şi cel de parusie- venire.
"Sărbătoarea Luminilor"186 celebrează naşterea fiintei în lumina dumnezeiască:
"botezul il descoperă făpturii pe Creatorul ei, descoperă
inteligentei adevărul şi inimii, singura fiinţă demnă de a fi dorită" 187.
Hristos lucrează prin puterea sfintitoare a Duhului pe care h birnite
pe pământ, ceea ce este subliniat de rolul preotilor în administrarea
Tainelor, care traduc puterea lucrătoare a Bisericii: "Nu botează preotul,
ci Dumnezeu a cărui putere nevăzută tine capul celui ce se botează",
explică Sfântul Ioan HrisostomlBB. în locul formulei apusene: "Eu te
botez" (Ego te baptiso), formula ortodoxă, mai veche, este la persoana a
treia: "Botează-se robul lui Dumnezeu" (Baptisatur servus Dei). Deşi a fost
fixată abia după sec. VI, ea îşi are originea în traditia primară 189.
181. Sfântul Chiril al ierusalimului; P.G. 33, 1068; Dionisie: P.G. 3, 396.
182_ Nicolae Cabasila: La Vie en Jesus-Christ, P- 52, 53, 56.
183_ Nicolae Cabasila: Ibidem.
184_ Pseudo-Vasile: P.G. 31, 432.
185. Justin Martirul: Apo/ogia 1, 61; P.G. 6, 420; Dionisie: P.G. 3. 392.
186. Sfântul Grigorie de Nazianz; Cuv. XI, 46; Cuv. XL, 24; P.G. 36, 392_
187. Nicolae Cabasila: La Vie en Jesus-Crist, p. 78.
188. In Mat.: Omilia L, 3.
189. Teodor Cititorul, P.G. 86, 196.