Ortodoxia - Paul Evdokimov

ANTROPOLOG!A 71
alt nivel de profunzime, şi nu se reduce la un simplu raport între suflet
şi corp; ea se situează în planul "metafizic", între pământesc şi ceresc,
între homo animalis şi homo spiritualis, între autonomiile lor. Ea
descoperă o prăpastie ontologică între un botezat, un credincios, şi un
necredincios şi deUmitează doi "eoni" existenţiali.
Pentru trebuinţele predicării, Părinţii Bisericii au fost obligaţi să
confrunte geniul ebraic cu geniul grecesc, să efectueze o adaptare
absolut creatoare cu ajutorul unei înnoiri a minţii şi a categoriilor sale
despre care vorbeşte Sfântul Pavel (Romani 12, 2; Efeseni 4, 23).
Limba Sfintei Scripturi (întâi ebraica, apoi greaca) presupune şi o oarecare
interpretare prin însuşi geniul acestei limbi88_ Sinoadele şi, prin
ele, gândirea p.,.tristică au adus clarificări dogmatice, care sunt, înainte
de toate, o traducere a conceptiilor biblice, traducere creatoare în efortul
său de a se apropia cât mai mult de Cuvântul. Dar numai filologia
nu ajunge să dea întregul inteles textelor sfinte. A fost nevoie de
geniala pătrundere patristica în însaşi seva substantei biblice, de o oarecare
însuşire şi asimilare a epignozei. pe care Hom89 o traduce într-un
chip fericit cu "simtirea de Dwnnezeu". Aceasta explică unele fluctuatii
în terminologie chiar de la nivelul biblic. La Sfântul Pavel, termenii
ontologici au adesea un inteles etic. Astfel, întâlnim noţiunea de omul
nou şi cel vechi, din afară şi lăuntric, psihic şi duhovnicesc; iar noţiunea de
minte se identifica când cu spiritul, când cu intelegerea, când cu
conştiinta. Dihotomia (trup-suflet) coexistă cu trihotomia (trup-sufletspirit).
Cu toate acestea, se poate spune că, în Biblie, sufletul dă viaţă
trupului; îl face "suflet viu", iar spiritul "'înduhovniceşte" întreaga fiinţă
omenească. În calitate de categorie religioasă, spiritul este un principiu
de calificare, el accentuează lwnea de dincolo, se exprima cu ajutorul
psihicului şi materiei şi le colorează cu prezenta sa. Deoarece are
o semnificatie prea largă, nu poate fi folosit spre a indica centrul
ipostatk90_ EI este mai degrabă înduhovnicirea modului de existentă,
receptivitatea, deschiderea fiintei pentru conlocuirea dumnezeiescului.
Psihicul şi trupescul există unul in altul, dar fiecare este condus de
legile sale proprii; pe când elementul spiritual nu formeaza o a treia
sferă, sau al treilea etaj al structurii omeneşti, ci este principiul care se
exprimă prin psihic şi prin trupesc şi le spiritualizează. Astfel, în
88. Se poate spune eli textul grecesc al Septuagintei este o traducere inspirată.
Spre exemplu: Isaia 7, 14 - almah, in evreieşte, imeamnă '"tânără'", iar în comentariul
inspirat al traducerll greceşti se precizează parthenos - '"fecioara'" şi se fixeaza in felul
acesta în textul E\lal1gheliei (Matei 1. 23).
89. R.P. Horn, "La vie dans le Christ", in Revue d'Ascetique et de Mystique, 1928.
90. A se vedea B. Zenkovsky, la structure hierarrhique de J'âme. in "Travaux scientiflques
de I'Universitl! Populaire de Prague"', voi. Il, 1929; Oas Bild des Menschen in
der Ostkirrhe.