Ortodoxia - Paul Evdokimov

236 ORTODOXIA
fi chip, oglindă a ceea ce este necreat. Acest nivel de inspiratie presupune
slujirea harismatică a "sfintilor iconografi" şi face să treacă arta
propriu-zisă spre arta sacră. Viziunea iconografilor este o functie a
credinţei pe care Sfântul Pavel o definea "dovedirea lucrurilor celor
nevăzute" (Evrei 11, 1) şi experimentează această lume nevăzută,
această ''formă lăuntrică" a fiintei, iar această interioritate revelează
categoria "taborică", spiritul care luminează49.
O icoană nu este niciodată luminată din afară, pentru că lumina
este chiar subiectul ei, soarele nu are nevoie să fie luminat. Se poate
spune că iconograful zugrăveşte cu lwnina taborică. Iată un fapt demn
de reţinut: de obicei orice monah iconograf pictează prima sa icoană
cu subiectul Schimbării la Fată a Domnului, pentru ca Hristos "să
strălucească lumina Sa în sufletul iconografului". Un manuscris din
Muntele Atos prescrie: "să se roage cu lacrimi fierbinti, ca Dwnnezeu
să intre în sufletul său. Să se ducă la preot, ca preotul să se roage
asupra lui şi să-i citească rugăciunea Schimbării la Faţă"50. Regulile
sinoadelor sugerează "să se lucreze cu frică de Dumnezeu, căci este o
artă divină".
2. Martirologiul icoanei
Martyrum signwn est maximi caritatis. Biserica venerează în chip
special''pe prietenii răniţi ai Mielului" şi iconografia este intim legată de
această multime nenumărată de martori-martiri. Ea îi arată nemişcaţi şi
cu ochii mari deschişi spre "flacăra lucrurilor". S-ar spune că sunt nişte
limbi de foc de la Cincizecime cu chip omenesc. Există în acest lucru
ceva mai mult decât o simplă înrudire.Icoana însăşi este martir şi are în
ea trăsăturile botezului focului. În timpul luptelor iconoclaste, tăndările
icoanelor sfărâmate s-au amestecat cu sângele martirilor, ca şi cu nişte
stropi de lumină51. Patriarhul Gherman, care a fost depus, a declarat
dezbrăcându-şi haina: "Împărate, fără autoritatea unui sinod tu nu poti
să schimbi ceva din credinţă"52. Papa Grigore al Il-lea a zis împăratului
Leon Isaurul: "Dogmele Bisericii nu sunt treaba ta ... leapădă-te de
nebuniile tale"53. Icoanele nu sunt nişte simple ilustraţii. Cine se
atingea de icoană, se atingea de dogma hristologică. Este semnificativ
faptul că iconoclazia eretică s-a îndreptat imediat împotriva monahismului
şi a atentat la maternitatea dumnezeiască a Născătoarei de
49. Tabor, locul Schimbării la fată a Domnului Hristos.
50. Dom ldefonse Dirks, Les Saintes lcones, Prieur~ d'Amay 1 1939, p. 44.
51. De la 726 la 842.
52. Theophanes ch1onogr., p. 825.
53. Tot aşa şi Sfântul Ioan Damaschin in Cuv. a !!·a.