Ortodoxia - Paul Evdokimov

RUGĂClU~EA BlSERlCD 289
Prin împărtăşire, credincioşii devin con,sangvini, contrupeşti cu
Hristos, "se transformă în substanta lmpăratului" (Nicolae
Cabasila)l51, iau trupul ceresc al lui Hristos, ceea ce îngăduie părintelui
Serghie Bulgakov să afirme: "In veacul de acum, Biserica, Trupul
lui Hristos, deşi este invizibilă in realitatea ei adâncă, ea este acest trup
euharistic în care se prefac darurile euharistice"l52_ Acesta este şi unul
din intelesurile expresiei pauline: '"iconomia Tainei celei din veci
ascunse în Dumnezeu" (Efeseni 3, 9). Dacă preotia ar fi fost maica
Tainelor, atunci Papa de la Roma, cu jurisdictia sa universală, ar fi avut
întâietate fată de euharistie, iar întreguL ipostasiat in papă, ar avea primatul
asupra părtilor, adică asupra Bisericilor locale. Euharistia, însă,
ca izvor al tuturor darurilor, pune temeiul conceptiei euharistice a
Bisericii şi arată că orice Biserică locală care are în fruntea ei W1 episcop
este "Biserica lui Dumnezeu". Biserica este omnisacrament şi
efectuează orice Taină prin puterea sa, fiindcă este euharistia însăşi,
totul este cuprins în ea şi "nu putem merge mai departe ...". "Văzut-am
lumina cea adevărată, primit-am Duhul cel ceresc", mărturiseşte
Biserica, in strălucita manifestare a plinătăţii sale, la sfârşitulliturghiei.
3. Harul
Sfântul Grigotie de Nazianz subliniază în Omilia sa /a Cincizecime:
"Noi sărbătorim venirea Duhului Sfânt, împlinirea făgăduintei ...
Lucrarea lui Hristos după trup s-a sfârşit ... acum incep lucrările Duhului
Sfânt"l53_ Cu toate acestea dacă, după Sfântul Vasile, '"Duhul Sfânt
este unit în chip nedespărtit, în orice lucrare a Sa, cu Tatăl şi cu Fiul",
Sfântul lrineu afirmă iconomia mântuirii pornind de la Tatăl, prin Fiul,
la Sfântul Duh: începând cu crearea lumii, prin întrupare, totul este
îndreptat spre Cincizecime, iar în primele zori ale Bisericii, mişcarea
aceasta este inversată: în vremea Bisericii, Duhul Sfânt aduce şi-i
uneşte pe toti credincioşii în Trupul lui Hristos pe care Fiul, la sfârşit, îl
va da în bratele Tatălui. Taina mântuirii este hristo/ogică, dar nu
pan-hristică; epicleza rămâne o lucrare preliminară pentru a hristifica.
Vremea Bisericii se deschide astfel spre însuşirea mântuirii prin puterea
sfintitoare a Duhului: prin har. În ziua Bobotezei, Porumbelul, în
coborârea sa, înfăţişează mişcarea naşterii prin care Tatăl Se îndreaptă
151. La Vie en Jesus·Christ. p. 97 (tr. fr.); Sfântul Maxim Mărturisitorul insistă asupra
faptului că cel ce se impărt~seşte se preface în Hristos (P.G. 91, 704 A; 91, 697 A).
152. Le dogme eucharistique, Revista Ca/ea (în limba rusă), 1930.
153. P G 36, 437.