Ortodoxia - Paul Evdokimov

RUGĂCIUNEA BlSERlCD 231
Dar figura de stil biblică, scara lui Iacob, exprimă perfect semnificatia
acestor imagini. Îngerii urcă şi coboară pe ea. Cerul este deschis,
iar scara se sprijină drept în mijlocul pământului şi pentru că Hristos
este această scară, ea se înaltă din orice loc sfânt, are nenumărate centre.
Iacob de Sarug spune: "Hristos răstignit pe cruce stătea pe pământ
ca pe o scară bogată în trepte"39. Caterina din Sienna îl vede ca un
punte între cer şi pământ, ca un curcubeu, semnul viu al legământului40.
Sfântul Efrem spune în imnul său de la Bobotează41: "Fratilor,
priviti stâlpul, ascuns în văzduh, care se sprijină pe ape şi atinge poarta
înălţimilor, ca scara pe care a văzut-o lacob"42.
În fine, mai întâlnim ca simbol cercul (împrejmuirea templelor şi
oraşelor), înzestrat cu putere de apărare, căci închipuie, în mod simbolic,
veşnicia. Când s-au prăbuşit zidurile Ierihonului, la sunetul
trompetelor, oraşul a rămas fără apărare cerească. Tot aşa, când un
oraş era asediat, pornea sus pe ziduri o procesiune a preotilor care
purta moaşte sau o icoană făcătoare de minuni, sau vreun obiect
sfânt: o astfel de rugăciune în imagini întăreşte şi invocă puterea de
apărare. Aceeaşi semnificatie o are şi orice procesiune liturgică împrejurul
templului, căci ea figurează veşnicia şi valorifică din nou întinderea
spaţiului sacru. Dacă timpul sacru răspunde nostalgiei adânci a
veşniciei, spatiul sacru răspunde setei de Paradisul pierdut; în aceste
transcenderi ale lumii emprice pe care le înfăptuieşte sacrul, omul îşi
regăseşte în parte primul său destin şi se îndreaptă spre plinirea lui.
4. Constructia sacruh.Li: biserica
A. Un spectator care priveşte o biserică poate să-i cerceteze rând
pe rând părţile ei deosebite, să-i determine arhitectura, să preţuiască
valoarea ei artistică, dar acestea vor rămâne o carte îmchisă. Ca să
înceapă să vorbească fiecare piatră, fiecare p~rticică şi ca întregul
ansamblu să devină o cântare, o liturghie, trebuie să înţelegi în ansamblu
ideea măreaţă de biserică43. Ceea ce se desprinde din anturaj este
că înainte de toate el este un spa~u organizat. Slujba sfintirii unei biserici
este foarte evocatoare44. In primul rând, ea alege un anume
39. Homelie sur la vision de Jacob, n. 95, Zingerle-Nozinger, Monumenta syriaca,
t. 1, p. 26.
40. R.P. Louis Beirnaert, Le symbolisme ascensionnel, in Eranos Jahrbuch, t. 18,
1950.
41. HymneXI, 11.
42. Tot asa afirmă şi Afraat, in Homelie sur la priere, Patr. Syr., t.I,. p. 146.
43. "'Arta mută ştie să vorbească:'spune Sfântul Grigorie de Nyssa, P.G. 46, 737 D.
44. Consecration et inauguration d 'une eglise. Chevetogne, 1957.