Ortodoxia - Paul Evdokimov

CREDINŢA BISERICII 193
(Clement Alexandrinul)B_ Dumnezeu fiind "mai presus decât fiinta
însăşi"9 (Ioan Damaschin), cuvintele noastre nu se aplică decât la "ceea
ce înconjoară" pe Dumnezeu. Numai harul lubitorului de oameni
lucrează o întâlnire adevărată între Dumnezeu. Care coboară în
"numele'' Lui, în lucrările Lui, şi omul care se înaltă in "uniri". În
această lumină, dogmele apar în adevărata lor semnificatie: fonna lor
negativă face relativă once teologie a conceptelor, de fapt "teologie a
simbolurilor". iar pe de altă parte, fonna lor pozitivă postulează schimbarea.
metanoia mintii omenesti în fata întunericului. irizări ale luminii
dumnezeieşti. Sfântul Simion Noul Teolog ne învată că, în cele din
urmă, teologul este îndreptat spre "teologia nespuse lor tăceri", spre
Liniştea plină de Cuvântul; dogmele - cuvinte dumnezeieşti - o descoperă
şi indică drumul urcărilor.
2. Evolutia dogmelor
Cu era apostolică, revelatia s-a închis. dogmele nu adaugă nici un
conţinut nou Scripturii. Nu există nici un progres dogmatic substantial,
ci numai o alegere a formulării adevărurilor consemnate în Biblie.
Asadar evolutia constă numai într-o explicare si o precizare, într-o dezvoltare
a germenului. Sfântul Vincent spune precis: "Învată aceleaşi
lucruri pe care le-ai invatat si tu. Vorbeste intr-un fel nou, dar nu spune
noutăti"1 O Enciclica patiarhilor răsăriteni. din 1848. confirmă: "La
noi, nu s-au putut introduce inovatii. nici de patriarh, nici de sinoade;
pentru că trupul întreg al Bisericii ... 11 vrea ca dogma să iie veşnic
neschimbată si conformă cu cea a PC!rintilor" 12_ La unii teologi
apuseni, deosebirea precisă dintre epoca apostolică a dogmelor şi timpurile
post-apostolice ale interpretărilor se pierde în principiul
"adevărurilor ascunse". După ei. dogmele pot să con tină "implicit"
3devăruri noi. Or. textul din Galateni 1, 8: "dacă noi insine. sau un
inger din cer v-ar vesti o altă Evanghelie decât aceea pe care v-am
vestit-o, să fie anatema!", este categoric. Tot astfel si Parintii Sinodului
al V-lea ecumenic declară: "Noi păstrăm aceeaşi credintă pe care
Domnul Iisus Hristos a transmis-o apostolilor Săi şi prin ei Sfintelor
Biserici şi pe care Părinţii şi dascălii au transmis-o poporului". "Cel care
adaugă sau taie ceva din invătătura Bisericii să fie anatema", zic Părinţii
3. P G. 9. 109 /\.
9. P G. 94. 800 B.
10. Common. 1. 22
11. Poporul lui Dumnezeu in întregimea sa. in care intră şi ierarhia.
12. Mansi. t. XL (1909), c. 407-408.