Ortodoxia - Paul Evdokimov

ESHATONUL SAU LUCRURILE DE PE URMĂ 361
desfăşurate în timp şi spatiu, în cele din urmă, acestea se distrug şi dispar
pentru totdeauna. Dacă libertatea a permis o deteriorare
trecătoare, bilantul este în mâinile lui Dwnnezeu. Iisus - Mântuitorul
înseamnă în limba ebraică Liberator şi, cum spune atât de frumos
Clement Alexandrinul, "aşa cum vointa lui Dumnezeu este un act şi
acest act se nwneşte lwne, tot astfel, scopul Său este mântuirea şi
aceasta se numeşte Biserica"58.
3. Mysteriwn Crucls
Lumea nu se mântuieşte decât în Hristos, "singurul nume pe care n
doreşte inima", "nu este mântuire în vreun altul ..., nu ne-a fost dat alt nume
pentru mântuirea oamenilor" (Fapte 4, 12). De aceea "Cel ce a cunoscut
taina crucii şi a mormântului cunoaşte ratiunile esenţiale ale tuturor
lucrurilor ... şi cel ce este initiat în misterul învierii învaţă ce este sfârşitu)"59.
Dar "moartea lui Hristos pe cruce este o judecată a judecătii"60.
Trebuie să te pierzi ca să te găseşti şi nu este mântuire definitivă decât
într-o adorare comună. "Tu care eşti singur între cei singuri şi care eşti
totul în toti!. .. Cel neîmpărtit se împarte ca totul să fie mântuit şi nici
chiar locul de jos să nu fie lipsit de venirea lui Dumnezeu... Rugămu-Te
... tinde mâinile Tale sfinte peste Biserica Ta sfântă şi peste
poporul Tău cel sfânt totdeauna al Tău"61. "Întinzându-Şi cele două
sfinte mâini ale Sale pe Cruce, Hristos a desfăcut două aripi, cea
dreaptă şi cea stângă, chemând ia El pe toti credincioşii şi acoperindu-i
cum îşi apără mama puişorii"62. Dumnezeiasca iubire de oameni a voit
aşa. "Dwnnezeu este îndelung răbdător" şi ne dă un răgaz misterios,
pentru că omul trebuie"să grăbească Ziua Domnului", să se afle în
lăuntrul parusiei, ca ingerii mântuirii de care vorbeşte Heruvicul
liturghiei. Este vorba aici de "intensitatea iubirii noastre", este vorba de
aceste "naşteri" prin credinţă care ne apartin în mod special şi care
înclină lwnea spre venirea Domnului. O tainică germinare pregăteşte
"primăvara Duhului"63, aparitia sfintilor. Bucuria pascală se revarsă "în
noi armonii"64 şi în fata pesimismului se înaltă şi se va înălţa totdeauna
cuvântul înaripat al lui Origen: "Biserica este plină de Sfânta
58. Pedagogu/, 1, 6.
59. Sfântul Maxim, Centuries gnostiques, 1, 66; P.G. 90, 1108 AB.
60. Sfântul Maxim, Quaest. ad Thalas., P.G. 90, 408 D.
61. Sfântul Ioan Hrisostom, Om. 6 la Paşti (probabil a Sfântului Hipolit, greşit
atribuită Sfântului Ioan Hrisostom), P.G. 59, 743-746.
62. Sfântul Hipolit, Despre Antihrist, c. 68.
63. Sfântul Grigorie de Nazianz, Cuv. P.G. 36, 620 D.
64. Clement Alexandrinul, Protreptique, c. 1.