Ortodoxia - Paul Evdokimov

86 ORTODOXIA
Tatălui", ca şi Hristos "Ecce homo" uneşte în El chipul lui Dumnezeu şi
chipul omului. Adevărului că "omul este asemenea cu Dumnezeu" îi
corespunde justificarea sa "cea mai presus de ceruri" că ''Dumnezeu
este asemenea cu omul"142_ Astfel, Dumnezeu Se întrupează în
icoana Sa vie: Dumnezeu nu este înstrăinat, căci omul este chipul omenesc
al lui Dumnezeul43_
Chipul este cel de al treilea termen de afinitate, conformitate şi
corespondenţă care face să vezi pe om în Dumnezeu, "chipul lui
Dumnezeu exprimat în trăsăturile omeneşti"l44; iar ceea ce este dumnezeiesc
în om face să vezi omul îndumnezeit. Şi aceasta, în aşa
măsură, că .. putem răsturna enunţul obişnuit, că întruparea este.
condiţionată de păcat, şi să spunem că initial, "la început", crearea
omului a fost făcută în principiu, "după chip", tocmai în vederea
întrupării, - îndumnezeitoare, şi deci numai "din inspiratie" (in-spirare)
absolut teandrică 145.
În ceea ce-l priveşte pe om, chipul nu se reduce numai la funcţia
formală de legătură dintre model şi copia sa. În timpul Vechiului
Testament, chipul apare ca un organ care-I pregăteşte pe om pentru
reaUzarea plenitudinii reale a fiinţei sale; el are functia profetică de precursor,
care aşteaptă şi cheamă întruparea. Chipul exista pentru întrupare
şi tindea la întrupare, de aceea, într-un anumit sens, el atrage
acest mare eveniment. Din partea lui Dumnezeu chipul manifestă
dorinta Lui de a Se face om. "Erosul divin, spune Sfântul Macarie, L-a
făcut pe Dumnezeu să coboare pe pământ"l46, L-a determinat "să
părăsească culmea liniştii". Dorinţa dumnezeiască şi cea omenească
culminează în Hristos istoric, în care Dumnezeu şi omul se privesc ca
într-o ogUndă şi se recunosc unul pe altul ;·căci iubirea de Dumnezeu şi
iubirea oamenilor sunt cele două aspecte ale unei singure şi totale
iubiri" 147.
La Părinţii bisericeşti, nu întâlnim o concepţie perfect coerentă
despre chip. Dar pentru că chipul are un continut foarte bogat, aceasta
ne permite să-I recunoaştem în diferite facultati ale spiritului nostru,
făra să-I epuizăm total. Sfântul Atanasie insistă asupra caracterului
ontologic al participării chipului la ceea ce este dumnezeiesc. Chipul
este constitutiv in aşa măsură încât "crearea·· înseamnă "participare".
142. Clement Alexandrinul spune că evreii au primit legea, păgânii filosofia, iar
creştinii Adevărul in plinătatea Sa (Stromate, Vl, 9, P.G., 9, 293 B).
143. Temeiul iconografiei, după canoanele Sinodului Ecumenic de la Niceea din
787.
144. Sfântul Grigorie de Nisa, Psalmii, C. 4, P.G., 44, 446 BC.
145. Teandric = divino-uman.
146. Homilia XXVI, 1.
147. Sfântul Maxim, Ep. 3, P.G., 91, 409 B.