Ortodoxia - Paul Evdokimov

CAPITOLUL II
Bizant după Bizant
Vasile Tatakis, în lucrarea sa Philosophie byzantine75, a intitulat
ultimul său capitol "Bizant după Bizant" şi vorbeşte de ortodoxia rusă.
Sfârşitul Bizantului nu este decât sfârşitul imperiului, dar Bizantul, ca
patrie spirituală a Ortodoxiei, rămâne.
Timp de zece secole, Rusia îşi însuşeşte strălucita moştenire
bizantină şi, începând din secolul al XIX-I~a înainte, ea atacă problema
marilor sinteze ale tuturor temelor sale. Părintele Serghie Bulgakov,
cel mai mare teolog al vremii noastre, a spus tot ce este esenţial în
apelul său puternic pentru o revenire la adevărul de la Calcedon, la
teandrismul solid al Ortodoxiei76. Concepţia despre Dumnezeu­
Omenire, ca o concepţie fundamentală în gândirea lui Vladimir
Soloviev77 şi, după el, la toţi marii cugetători ruşi, îndreaptă gândirea
teologică spre perihoreza hristologică: relatiile dintre firea dumnezeiască
şi cea omenească. Dialectica chipului şi asemănării, a ceea
ce este dat şi a ceea ce este recomandat, înlătură orice construcţie
monistă. P. Florensky78 demonstrează într-un chip strălucit sterilitatea
principiului logic al identităţii şi analizează noţiunea fundamentală de
consubstantialitate şi de asemănare 79. Facultatea intuitivă nu se
îndreaptă spre principiul rational al contradicţiei sau al ratiunii suficiente,
ci spre antinomia spirituală a coincidentei contrariilor, spre
întunericul prea luminos al intelepciunii lui Dumnezeu. Aşadar nici un
dualism ontologic, ci polaritatea modurilor existentei, a numenului şi a
fenomenului, a sacrului şi a diabolicului, a existentei şi a neantului.
Întruparea este un eveniment petrecut în însăşi inima existentei,
este un fapt lăuntric; prin extensie, ea se întinde asupra întregului
75. Histoire de la philosophie, de E. Brehier. A doua fasciculă suplimentară: La
philosophie byzantine, Presses Universitaires de France, 1949. _
76. Sur le chemin des dogmes, în revista "Voie'', nr. 37, 1933 (In limba rusă).
77. Lec:tures sur TMandricite, 1881, tradusă şi in englezeşte, ·· Lectures on Godmanhooâ',
New York, 1944.
78. Colon ne el fondement de /a v~rite, 1913 (În ruseşte); există o traducere germană
in Oestliches Christentum, Dokumente herausgegeben von M. v. Bubnov und
Hans Ehrenberg, Ml.inich, 1925; Signilication de l'idealisme, 1915.
79. Gândirea creştină îşi are obârşia in categoria "omousiană", temelia persoanei,
iar potrivnica ei este filosofia "omiusiană", filosofia lucrurilor şi a nemişcării in viată.