George Calinescu- Enigma Otiliei.pdf

Enigma Otiliei
fie ]nconjurat, =i unde g[sea gratis o bun[ instala\ie de baie, =i
pe bl`ndul, hazliul doctor Obreja, care l[crima pentru nebunii
lui =i-i chema pe r`nd, ca la o reprezenta\ie.
Felix =i Otilia se plimbau acum des la bra\ la =osea, sau se
a=teptau pe r`nd la ie=irea de la cursuri. Se ]nt`mpl[ ca de
vreo dou[ ori, Pascalopol, venind cu tr[sura, s[ n-o g[seasc[
pe Otilia. +i unul, =i altul r[maser[ g`nditori, numai Felix privi
lucrul nep[s[tor, egoist. El ruga st[ruitor pe Otilia s[ rup[
leg[turile cu Pascalopol. Fata ]ncerca s[-l conving[ de lipsa
de rost a gestului.
— Te temi degeaba de Pascalopol, pot s[ zic chiar c[ e=ti
ingrat. Pascalopol a pus totdeauna o vorb[ bun[ pentru tine =i,
f[r[ el, poate c[ nu te aflai aici. Vei vedea tu mai t`rziu. El
este un om delicat, care ne poate fi de folos unor orfani, ]n
definitiv, ca noi. Pe cine avem noi? Pe papa numai. Papa e
b[tr`n, ascult[ de tanti Aglae. Nu m-a= mira, de=i \iu la el, s[
m[ lase pe drumuri. Nu sunt a=a de orbit[ s[ nu-mi dau seama
ce pot a=tepta =i ce nu de la papa. Tu e=ti ]nc[ sub tutel[ =i n-ai
pe nimeni mai de aproape ]nc[ vreun an. Papa poate s[ fie
]n=elat, s[-\i ]ncurce treburile, a ]nceput s[ fie cam z[p[cit.
Nu te mira c`nd ]\i spun c[ Pascalopol, asa, f[r[ s[ te cunoasc[
(spunea numai c[ \i-a cunoscut p[rin\ii), s-a interesat de tine,
l-a \inut din scurt pe papa, care are o stim[ grozav[ pentru el.
De altfel, i-a f[cut =i multe servicii. Papa e ciudat. C`nd mi-ai
scris c[ vii, se-nc[p[\`na mereu s[ stai acolo. Nici nu =tiu bine
ce era ]n capul lui, dar dragostea pentru el n-o s[ m[ ]mpiedice
s[-\i spun c[ e cam avar. Ai v[zut tu singur. El d[dea zor c[ ai
s[-\i g[se=ti o slujb[ din care s[ tr[ie=ti, acolo, la Ia=i, =i c[ n-o
s[-i ceri nici un ban. O, nu, s[ nu crezi cumva c[ papa ar fi
avut de g`nd s[-\i ia veniturile tale, dar ar fi voit ca tu s[ faci
ce-ar fi f[cut el, adic[ s[ nu te atingi de bani. Venitul l-ar fi pus
deoparte, ]ns[ cine poate =ti cum stau socotelile lui papa? Eu
tr[iesc cu el ]n cas[ de c`nd sunt mic[, =i nu =tiu precis ce are.
Nu-i cunosc propriet[\ile, de=i sunt oameni serio=i care m-au
asigurat c[ cutare cas[ e a lui. Tanti Aglae ]l ]ntre\ine ]n misterul
[sta, ca s[ poat[ pune m`na pe averea lui. Doamne, dac[
m`ine ar muri bietul papa, Aglae m-ar zv`rli ]n strad[.
129