George Calinescu- Enigma Otiliei.pdf

G. C[linescu
O zi, dou[ dup[ aceasta, mo=ierul trecea din nou pe la
b[tr`n =i-l ruga s-o lase pe Otilia s[ se plimbe cu el la =osea,
ca s-o distreze pu\in, dup[ at`ta ]ngrijorare. Mai mult ]n glum[,
Pascalopol ]ntreb[ pe mo= Costache:
— Hei, c`nd m[ chemi s[-mi dai zestrea Otiliei?
— Te chem, te chem, zise Costache, cu ochii ]n jos,
r[sucind \ig[ri.
— M[i, Costache, glumi Pascalopol, \ie \i-e fric[ s[ sco\i
banii din m`n[. Tu n-ai auzit c[ oamenii care-=i fac co=ciugul
din via\[ sau morm`nt de veci nu mor cur`nd? Scap[-te de o
grij[, tr[ie=te =i tu ca un t`n[r!
— Dau, dau, bomb[ni b[tr`nul, ce-i al ei e pus deoparte!
— Asta a=a e, zise Pascalopol, g`ndindu-se la contul de
la banc[.
Costache z`mbi satisf[cut, crez`nd c[ e vorba de pachetul
de sub saltea.
}n tr[sur[, mo=ierul lu[ o m`n[ a Otiliei ]ntre m`inile sale
=i-i vorbi a=a, semiglume\, semiserios:
— Am s[-\i fac o comunicare, cu totul confiden\ial[, cu
condi\iunea s[-mi f[g[duie=ti c[ nu vei spune nimic nim[nui.
Costache e un om de isprav[, cum m-a=teptam, =i a f[g[duit
s[-\i pun[ la o banc[, prin intermediul meu, o sum[ de bani
mai mult dec`t bunicic[. De case n-ai nevoie, de surp[turi de
celea. }n chipul acesta nu te cer\i cu cocoana Aglae =i nimeni
nu face nici o opozi\ie, ne=tiind de existen\a banilor. Mi-a
f[g[duit, ]\i zic, dar =tii c`t e de greoi Costache, de=i are inim[
bun[. Totu=i am smuls un acont bun, ]nc[ o dat[ te rog s[ nu-i
spui nimic lui, nici nim[nui, altfel strici totul, am c[p[tat de la
el o sut[ de mii de lei, cu ]ns[rcinarea de a-i pune la o banc[
pe numele dumitale. Nu te vei folosi de ei, deocamdat[, fiindc[
dac[ vede lumea c[ ai bani, intr[ numaidec`t la b[nuieli =i-i
bate capul lui Costache s[ nu-\i mai dea nimic. Dar ]i vei
folosi exact ]n momentul c`nd ]\i va lipsi sprijinul altora. E=ti
deci o fat[ independent[, cu zestre deloc neglijabil[. Ce nu
po\i cump[ra cu o sut[ de mii de lei? O mo=ie stra=nic[. Acum
pot s[-\i fac curte ca orice pretendent, ad[ug[ Pascalopol,
402