George Calinescu- Enigma Otiliei.pdf

G. C[linescu
violent, de vreme ce nu =i-a pierdut cuno=tin\a. S[ vedem mai
t`rziu, dac[ poate vorbi, dac[ n-are vreo parte paralizat[.
— Doamne fere=te, se-nchin[ Aglae, mai bine moartea dec`t
a=a ceva! Poate un om paralizat a=a s[ tr[iasc[ mult?
— Depinde! zise doctorul, cu aceea=i str`mb[tur[ de
am[r[ciune.
— Ascult[, m[, Vasiliad, ]l lu[ St[nic[ la o parte pe doctor,
fii om cum te =tiu, nu ne-ncurca cu vorba! Tu ce crezi, o duce,
sau moare? S[ =tim ce facem!
— De obicei nu prea scap[ nimeni la v`rsta asta. Mai ]i
vine alt atac, pe urm[. Depinde ]ns[ de constitu\ie!
— A dracului e medicina asta a voastr[, se sc`rbi St[nic[,
nu =ti\i nimic precis.
}n sf`r=it, Aglae se g`ndi s[ execute ordonan\a doctorului
=i, fiindc[ Otilia insista s[ se cumpere pung[ =i ghea\[, ]ntreb[
tare pe b[tr`n:
— Costache, unde \ii tu banii? S[-\i cump[r[m ghea\[!
D[-mi cheile!
Mo= Costache holb[ ochii =i-=i mu=c[ buzele, f[r[ sunet.
Cu m`na str`nse =i mai tere cheile. Aglae ]ntinse m`na =i d[du
s[ i le apuce. Atunci, cu sfor\are eroic[, b[tr`nul se trase mai
spre fundul canapelei, bomb[nind:
— Nu-nu-nu v-vrreau ghea\[!
— Vorbe=te! observ[ Vasiliad.
St[nic[ f[cu un gest de admira\ie =i de ciud[:
— E pezevenghi r[u mo=ul! }l =tiu eu. E tare de tot.
— Dar, Costache, se r[sti de-a binelea Aglae, trebuie bani
de cheltuial[, de pl[tit domnul doctor, ce, vrei s[ pl[tesc eu?
B[tr`nul, atunci, dup[ ]ndelung[ nemi=care, f[cu semn cu
m`na spre Felix, care se apropiase de pat, ridic[ cheile =i cu
mare dificultate alese una pe care o ar[t[ acestuia =i, cum
Felix voia s[ ia tot ghemul de chei, se ]mpotrivi, de unde t`n[rul
]n\elese c[ trebuie s[ scoat[ cheia de pe inel. B[tr`nul ]ncerc[
s[-i explice:
— +i-=ifonier... }n sa-salon... e o cutie!
}n vreme ce Felix se ]ndrept[ ]nspre salon, St[nic[ se mi=c[
s[-l urmeze =i chiar f[cuse semn acestuia c[ vine =i el. Olimpia
368