George Calinescu- Enigma Otiliei.pdf

Enigma Otiliei
unul la altul. }l opreau la mas[ oriunde se ducea =i, cum rudele
lui erau foarte numeroase, ar fi putut m`nca dou[ luni ]n =ir
gratis, f[r[ s[ intre de dou[ ori ]n aceea=i cas[. Astfel se explic[
necesitatea pe care o sim\ea St[nic[ de a sta de vorb[ cu
mult[ lume, de a trece de la o familie la alta, de a afla tot ce
se petrece peste tot. De=i s[rac, St[nic[ nu avea grija viitorului,
cu at`tea rude solidare. E drept c[ acestea nu-i d[deau bani
dec`t foarte pu\ini, f[r[ =tirea Olimpiei, fiindc[ ]n genere ele
nu admiteau ca unii s[ tr[iasc[ pe socoteala altora. Perfect
egali ]n evenimentele capitale ale vie\ii, na=tere, nunt[, moarte,
anivers[ri, unde se adunau ]n num[r considerabil, \ineau s[
r[m`n[ desp[r\i\i prin avere. Dar averea nu le d[dea orgoliu.
Dimpotriv[, cei boga\i doreau ca cei s[raci s[ se procopseasc[
=i le c[utau mijloace, f[r[ s[-i sileasc[. Familia avea cultul
ini\iativei personale. Dac[ St[nic[ ar fi dorit s[-=i g[seasc[ o
meserie mai sigur[, ar fi c[p[tat-o f[r[ ]ndoial[. }ns[ el se
mul\umea cu mediocritatea lui liber[ =i sigur[, ]n a=teptarea
unei lovituri. Rudele nu-i cultivau lenevia, ]ntre\in`ndu-l, dar
socoteau foarte legitim[ a=teptarea lui de a-=i face o situa\ie
mare =i neprev[zut[. Familia lui St[nic[ avea foarte mult[
asem[nare cu familiile domnitoare din Europa. Din acelea fac
parte regi =i ofi\eri s[raci, ]mp[r[tese =i obscure so\ii de con\i
provinciali. Regii ]n activitate dau rudelor numeroase un ajutor
ne]nsemnat, c`teodat[, care nu le scoate din mediocritate, dar
le onoreaz[ apartamentul s[rac cu vizita lor =i le acord[ cu
prisosin\[ atributul de „unchi“ sau de „v[r“. +i acolo meseria
lucrativ[ e socotit[ ca o eroare, iar leg[turile de familie se pun
la cale dup[ un examen colectiv. Situa\ia aceasta are avantajele
=i dezavantajele ei. De pild[, spre a se putea c[s[tori cu Olimpia,
St[nic[ a trebuit s[ se pun[ ]n conflict cu familia, dar aceea=i
familie ]i d[dea siguran\a pe lume.
La St[nic[, l[comia =i versatilitatea nu obtenebrau observa-
\ia moral[. C[ un b[tr`n trebuie s[ moar[ =i s[ lase averea
t`n[rului, asta ]n\elegea foarte bine. Ba chiar avea o list[ de
rude, care, prin decese sistematice, puteau s[-l pun[ =i pe el ]n
m[sura de a mo=teni, de=i din cauza prolificit[\ii familiei el
309