George Calinescu- Enigma Otiliei.pdf

G. C[linescu
iluzia c[ este iar c[s[torit. Ce urm[rea Ana? St[nic[ pretindea
c[ sunt la mijloc planuri infernale. }n fond, se pare c[ nu era
nimic altceva dec`t o lips[ de \inut[ moral[, de mic[ burghezie,
amestecat[ =i cu speran\a ascuns[ de a trage un mic folos.
Dup[ ce se desp[r\ise de Titi, Ana ]ncepuse s[ se slujeasc[ de
amintirea lui ca de o distinc\ie. Fiindc[ auzise vorbindu-se de
Otilia, de mo= Costache =i de ceilal\i cu nuan\[ de respect
burghez, se sim\i datoare s[ explice lumii c[-i cunoa=te, doar
a fost c[s[torit[ cu domnul Tulea, dar a fost nevoit[ s[ se
despart[ prin bun[ ]n\elegere, fiind interese mari de mo=tenire,
care nu se pot spune. Ana invent[ fel de fel de absurdit[\i ]n
privin\a asta. Noul so\, care era un om de aceea=i mentalitate,
]i b[tea ]n strun[. Erau to\i oameni pentru care orice cuno=tin\[
era pre\ioas[, fiindc[ po\i s[ te lauzi c-o ai, =i a c[ror unic[
petrecere ]n via\[ era de a vizita azi pe unul, m`ine pe altul.
Soha\chi ar fi socotit cuno=tin\[ =i pe acela cu care s-ar fi b[tut,
dup[ terminarea conflictului, at`ta sociabilitate era ]n el. Odat[,
c[lcat pe picior, ]njurase pe drum pe un individ, care r[spunsese
=i el cu mult[ culoare argotic[. Soha\chi uit[ incidentul, dar
\inu minte figura, =i ]ntr-o zi apuc[ pe individ de bra\, vorbi cu
el, ]l invit[ ]ntr-o bodeg[ mir`ndu-se mereu de unde-l cunoa=te.
Chestiunea se l[muri, dar rivalii efemeri r[maser[ prieteni.
Familia Soha\chi era, cu toate ridic[rile prin profesii, ]nc[ de
structur[ mahalageasc[, recalcitrant[ la r[ceala protocolar[,
]nc`t e foarte cu putin\[ ca numai acesta s[ fi fost tot misterul
re\inerii lui Titi. }ns[ Aglae, pu\in complicat[ suflete=te, dar cu
purt[ri de familie veche, fu implacabil[. Pe Titi nu-l ]nvinov[\i
deloc c[ acceptase invita\ia, ci blestem[ pe Ana =i toat[ stirpea
ei c-au ]ndr[znit s[ ame\easc[ un b[iat slab, sc[pat de sub
ochii „mamei lui“. }l sui pe Titi care, ]n fond, satisf[cut
fiziologice=te, se sim\ea bine, ]n pat, ]i puse ]n jurul capului
felii de cartof, ]i d[du tisane =i-i recomand[ ca, alt[ dat[, s[
fie mai prudent. Aglae luase ]n st[p`nire des[v`r=it[ pe Titi,
av`nd aerul de a spune c[, f[r[ ea, Titi e un nefericit.
Otilia r`se =i ]ntreb[ ce fac ceilal\i. St[nic[ ]i comunic[
cum c[ to\i o iubesc superlativ =i regret[ c-au jignit-o, =i mai
332