George Calinescu- Enigma Otiliei.pdf

G. C[linescu
copilul meu, din s`ngele meu.“ Toate astea mi le spunea
c`nd aveam c`\iva ani. Nu te mira atunci c[ mi-a pl[cut
Pascalopol. El m[ cunoa=te de mic[. De atunci ]l ]mbr[\i=am
=i chiar ]l s[rutam. +i tu te ui\i chiondor`= la mine c`nd fac
acela=i lucru acum. E drept, Pascalopol e un om chic, mai
t`rziu a ]nceput s[-mi plac[ ca b[rbat, =i pot s[ spun c[ nici
el n-a f[cut pe bunicul mereu. Of, cum te-ai posomor`t... }n
sf`r=it, am vrut s[-\i spun c[ am b[ut tot paharul am[r[ciunii
=i m-am aruncat ]n r`u. +i acum tu n-ai pu\in[ r[bdare, c`teva
luni! Nu te teme, Felix. Tanti Aglae m[ iube=te =i ea ]n felul
ei. Da, da. S-a obi=nuit cu mine, s-a obi=nuit s[ ]n\epe mereu
pe cineva. Dac[ a= pleca, s-ar neurasteniza =i ar fi ]n stare
s[ m[ caute, ca s[ poat[ s[ m[ fulgere. Felix! Dar ce faci?
Felix o str`nsese puternic cu bra\ele =i o s[rutase ap[sat ]n
chip de consolare pentru necazurile ei.
— E=ti nesuferit, nu m[ la=i s[ respir. A=a se s[rut[? Parc[
e=ti ventuz[! Se vede c[ n-ai fost la Conservator. S[rutarea nu
trebuie s[ aib[ brutalitatea asta alimentar[, ci s[ fie u=oar[,
delicat[. Uite-a=a, domnule!
Otilia se ridic[ s[-i arate =i-l s[rut[ foarte atent =i superficial
pe buze. Felix vru s-o str`ng[ iar ]n bra\e, dar Otilia ]i puse
m`na ]n piept b[rb[te=te, pref[c`ndu-se sup[rat[.
— Ei, asta nu! Te rog s[ treci la locul t[u la mas[! Nici n-ai
m`ncat nimic. Mai bine sf`r=e=te acolo, s[-\i examinez palma.
Am f[cut rost de o carte de chiroman\ie. Uite, eu, de pild[, voi
tr[i numai treizeci de ani, ceea ce e destul, fiindc[ nu vreau
s[ devin mumie. Am linia inimii neted[, asta ]nseamn[ c[
sunt o fat[ de inim[, capabil[ de dragoste profund[ (ce nostim!).
A=a o au, zice ]n carte, eroinele Revolu\iei Franceze, madam
Tallien, de exemplu. Crest[turile aici, pe muchia palmei sub
degetul mic, indic[ num[rul de copii, ia s[ vedem: unu, doi,
trei, vai, e ]ngrozitor, Felix, voi face =apte copii. E oare cu
putin\[? Nu, nu. Nu-mi plac, sau mi-ar pl[cea numai unul, un
b[ie\el. D[-mi m`na ta, s[ v[d, tu c`\i faci? E-ngrozitor! +i tu
tot =apte faci!
172