George Calinescu- Enigma Otiliei.pdf

Enigma Otiliei
]nr[m`ndu-le singur =i b[t`ndu-le cu exactitate ]n perete. Lucra,
cu o frenezie casnic[ t[cut[, la fel de fel de m[run\i=uri. F[cu
abajururi de tul pe care le zugr[vi cu acuarel[, vopsi masa =i
scaunele, invent[ passe-partout-uri de felurite forme =i m[rimi
pentru fotografii. Ana ]l l[sa in pace =i se ]nfunda la p[rin\ii ei
sau pleca ]n ora=. }ncepuse de la o vreme s[ vin[ tot mai des =i
mai dezinvolt ]n purt[ri St[nic[.
— Haide, frate, ]n ora= s[ mai luam aer, ]ndemna el.
— Titi, nu vrei s[ mergem? f[cea Ana numaidec`t.
Titi se ]ntuneca =i refuza cu o inc[p[\`nare ]n care se ghicea
o sup[rare ascuns[.
— Bine, rezolva Ana chestiunea foarte simplu, dac[ tu nu
mergi, m[ duc eu cu domnul Ra\iu.
St[nic[ primea cu jovialitate =i plecau am`ndoi de bra\.
Titi refuza s[ mearg[ la cinematograf, la teatru, la ber[rie,
av`nd pentru toate aceste petreceri =i o teorie. Ie=i o singur[
dat[, pe ger, =i se obstin[ s[ asculte afar[ un concert militar
gratuit, oferit ]nt`mpl[tor ]n parcul Carol, din zelul artistic al
unui capel-maistru. Nu voi ]n ruptul capului s[ plece ]nainte
de sf`r=it, de=i era v`n[t la fa\[ de frig. Ana ]l l[s[ =i plec[, dar
sosi acas[ mai t`rziu dec`t el. Titi picta, se leg[na l`ng[ sob[,
=edea nemi=cat pe marginea patului, c`nd era plictisit, =i refuza
orice abatere de la acest program, ascunz`nd prin posomor`re
=i ]nc[p[\`nare antipatia fa\[ de spiritul independent al Anei,
fa\[ de care ]ncetase chiar de la ]nceput de a mai ar[ta tulbur[ri
erotice. Criza lui Titi fusese scurt[ =i se pref[cuse ]ntr-o
placiditate ursuz[ =i b[nuitoare.
— Iubite domnule Titi, ]l aviz[ Ana, eu sunt t`n[r[, vreau
s[ petrec c`t mai am vreme. Dac[ nu vrei s[ ie=i nic[ieri, stai
acas[. Eu una nu pot.
Titi se ]mp[ca numai cu Soha\chi, cu care, c`nd era bine
dispus, vorbea ]ndelung despre colegii de la liceu =i de la bellearte.
St[nic[ venea des, r`dea =i se zbenguia cu Ana, f[r[ s[
se mai sinchiseasc[ de Titi. }ntr-o zi r`ser[ ]n odaia al[turat[,
b[ur[, dup[ toate aparen\ele =i m`ncar[ ceva, =i abia t`rziu
St[nic[ deschise u=a, cu gura plin[, =i zise aproape indiferent:
151