21.04.2023 Views

Din Monarchie pana in Anarhie

Începuse Era nouă; regele fusese judecat, condamnat şi decapitat; Republica Libertăţii, Egalităţii, Fraternităţii se declarase pentru victorie sau moarte împotriva întregii omeniri înarmate; steagul negru fîlfîia zi şi noapte pe turlele catedralei Notre Dame; trei sute de mii de oameni, chemaţi la luptă împotriva tiranilor de pe toată faţa pămîntului, se ridicaseră de pe felurite plaiuri ale Franţei. Un tribunal revoluţionar în capitală, şi patruzeci sau cincizeci de mii de comitete revoluţionare în întreaga ţară; o lege privitoare la suspecţi, care spulbera orice rest de siguranţă a libertăţii şi a vieţii, şi lăsa pe orice cetăţean bun şi cinstit la discreţia oricărui cetăţean rău şi necinstit; închisori ticsite de oameni lipsiţi de orice vină... Ghilotina ajunsese la mare cinste. A fost tema populară pentru jesturi, a fost cel mai bun remediu pentru dureri de cap, a împiedicat infailibil părul să devină gri, a conferit o delicatese deosebită tenului, a fost Razorul Național care a ras aproape: cine sa sărutat La Guillotine prin fereastra mică și prins în sac, a fost semnul regenerării rasei umane, a înlocuit Crucea, modelele ei au fost purtate pe sânii din care Crucea a fost aruncată și a fost înclinată și crezută în unde Crucea a fost respinsă....Reteza atitea capete, încît atît ea cît şi pămîntul din jur se coloraseră într-un roşu putred. Se putea demonta în bucăţi, ca o jucărie drăcească, şi apoi se împreuna la loc acolo unde era nevoie de ea. îl amuţea pe cel bun de gură, îl dobora pe cel puternic, îl nimicea pe cel frumos, [in cateva minute].

Începuse Era nouă; regele fusese judecat, condamnat şi decapitat; Republica Libertăţii, Egalităţii, Fraternităţii se declarase pentru victorie sau moarte împotriva întregii omeniri înarmate; steagul negru fîlfîia zi şi noapte pe turlele catedralei Notre Dame; trei sute de mii de oameni, chemaţi la luptă împotriva tiranilor de pe toată faţa pămîntului, se ridicaseră de pe felurite plaiuri ale Franţei. Un tribunal revoluţionar în capitală, şi patruzeci sau cincizeci de mii de comitete revoluţionare în întreaga ţară; o lege privitoare la suspecţi, care spulbera orice rest de siguranţă a libertăţii şi a vieţii, şi lăsa pe orice cetăţean bun şi cinstit la discreţia oricărui cetăţean rău şi necinstit; închisori ticsite de oameni lipsiţi de orice vină...
Ghilotina ajunsese la mare cinste. A fost tema populară pentru jesturi, a fost cel mai bun remediu pentru dureri de cap, a împiedicat infailibil părul să devină gri, a conferit o delicatese deosebită tenului, a fost Razorul Național care a ras aproape: cine sa sărutat La Guillotine prin fereastra mică și prins în sac, a fost semnul regenerării rasei umane, a înlocuit Crucea, modelele ei au fost purtate pe sânii din care Crucea a fost aruncată și a fost înclinată și crezută în unde Crucea a fost respinsă....Reteza atitea capete, încît atît ea cît şi pămîntul din jur se coloraseră într-un roşu putred. Se putea demonta în bucăţi, ca o jucărie drăcească, şi apoi se împreuna la loc acolo unde era nevoie de ea. îl amuţea pe cel bun de gură, îl dobora pe cel puternic, îl nimicea pe cel frumos, [in cateva minute].

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

De la Monarhie până la <strong>Anarhie</strong><br />

Unul d<strong>in</strong>tre acești profeți pret<strong>in</strong>dea că a fost <strong>in</strong>struit chiar de îngerul Gabriel. Un student<br />

care s-a unit cu el și-a părăsit studiile, afirmând că fusese înzestrat de Dumnezeu Însuși cu<br />

înțelepciunea de a explica Cuvântul Său. Alții care erau în mod natural încl<strong>in</strong>ați spre fanatism<br />

s-au unit cu ei. Manifestările acestor fanatici au produs o mare frământare. Predicarea lui<br />

Luther îi trezise pe oamenii de pretut<strong>in</strong>deni să simtă nevoia Reformei, dar acum unele<br />

persoane cu adevărat s<strong>in</strong>cere erau rătăcite de susț<strong>in</strong>erile noilor profeți.<br />

Conducătorii mișcării s-au dus la Wittenberg ca să-și susț<strong>in</strong>ă ideile lor îna<strong>in</strong>tea lui<br />

Melanchton și a colaboratorilor săi. Ei spuneau: „Suntem trimiși de Dumnezeu să-i învățăm<br />

pe oameni. Am avut conversații <strong>in</strong>time cu Domnul; știm ce se va întâmpla; într-un cuvânt,<br />

suntem apostoli și profeți și facem apel la dr. Luther”. (Idem, b.9, cap.7) Reformatorii erau<br />

uimiți și încurcați. Aceasta era o astfel de situație cum nu mai întâlniseră niciodată mai îna<strong>in</strong>te<br />

și nu știau ce cale să aleagă. Melanchton spunea: „Sunt cu adevărat în acești bărbați niște<br />

spirite extraord<strong>in</strong>are; dar ce fel de spirite? Pe de o parte să ne ferim a st<strong>in</strong>ge Duhul lui<br />

Dumnezeu, pe de altă parte să nu fim rătăciți de spiritul lui Satana”. (Idem, b.9, cap.7)<br />

Rodul acestei noi învățături s-a văzut curând. Oamenii au fost conduși să neglijeze Biblia<br />

sau chiar să o resp<strong>in</strong>gă cu totul. Școlile au fost <strong>in</strong>vadate de confuzie. Astfel că studenții treceau<br />

peste toate restricțiile, își părăseau studiile și se retrăgeau d<strong>in</strong> universitate. Bărbații care<br />

credeau că sunt în stare să reînsuflețească și să conducă lucrarea Reformei s-au succedat unul<br />

după altul numai pentru a o aduce pe marg<strong>in</strong>ea prăpăstiei. Romaniștii și-au recăpătat<br />

încrederea și au exclamat pl<strong>in</strong>i de bucurie: „Încă un efort și totul va fi al nostru”. (Idem, b.9,<br />

cap.7)<br />

Când a auzit d<strong>in</strong> Wartburg cele întâmplate, Luther a spus cu adâncă îngrijorare:<br />

„Totdeauna m-am așteptat că Satana ne va trimite această nenorocire”. (Idem, b.9, cap.7). El<br />

și-a dat seama de caracterul adevărat al acelora care pret<strong>in</strong>deau că sunt profeți și a văzut<br />

primejdia care amen<strong>in</strong>ța cauza adevărului. Împotrivirea papei și a împăratului nu-i provocase<br />

o încurcătură și o durere atât de mare ca aceea pe care o trăia acum. Iar d<strong>in</strong>tre prietenii care<br />

se declaraseră în favoarea Reformei, se ridicaseră cei mai răi dușmani. Chiar adevărurile care<br />

îi aduseseră o atât de mare bucurie și mângâiere erau folosite acum pentru a provoca dispută<br />

sau pentru a crea confuzie în biserică.<br />

În lucrarea Reformei, Luther fusese mânat de Duhul lui Dumnezeu și se depășise chiar pe<br />

s<strong>in</strong>e. El nu-și propusese să ia poziții ca acelea pe care le luase sau să facă schimbări atât de<br />

radicale. El nu fusese decât un <strong>in</strong>strument în mâna Puterii Inf<strong>in</strong>ite. Cu toate acestea, se<br />

cutremura adesea pentru rezultatul lucrării lui. Odată spusese: „Dacă aș ști că învățătura mea<br />

ar dăuna unui om, doar unui s<strong>in</strong>gur om, oricât de umil și de neluat în seamă — ceea ce nu se<br />

poate, deoarece ea este însăși Evanghelia — aș fi gata mai degrabă să mor de zece ori decât<br />

să o retractez”. (Idem, b.9, cap.7) Iar acum chiar Wittembergul, centrul Reformei, cădea<br />

văzând cu ochii sub puterea fanatismului și a nelegiuirii. Această tristă stare nu era urmarea<br />

învățăturilor lui Luther; și totuși vrăjmașii săi d<strong>in</strong> întreaga Germanie au pus-o pe seama lui.<br />

114

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!