21.04.2023 Views

Din Monarchie pana in Anarhie

Începuse Era nouă; regele fusese judecat, condamnat şi decapitat; Republica Libertăţii, Egalităţii, Fraternităţii se declarase pentru victorie sau moarte împotriva întregii omeniri înarmate; steagul negru fîlfîia zi şi noapte pe turlele catedralei Notre Dame; trei sute de mii de oameni, chemaţi la luptă împotriva tiranilor de pe toată faţa pămîntului, se ridicaseră de pe felurite plaiuri ale Franţei. Un tribunal revoluţionar în capitală, şi patruzeci sau cincizeci de mii de comitete revoluţionare în întreaga ţară; o lege privitoare la suspecţi, care spulbera orice rest de siguranţă a libertăţii şi a vieţii, şi lăsa pe orice cetăţean bun şi cinstit la discreţia oricărui cetăţean rău şi necinstit; închisori ticsite de oameni lipsiţi de orice vină... Ghilotina ajunsese la mare cinste. A fost tema populară pentru jesturi, a fost cel mai bun remediu pentru dureri de cap, a împiedicat infailibil părul să devină gri, a conferit o delicatese deosebită tenului, a fost Razorul Național care a ras aproape: cine sa sărutat La Guillotine prin fereastra mică și prins în sac, a fost semnul regenerării rasei umane, a înlocuit Crucea, modelele ei au fost purtate pe sânii din care Crucea a fost aruncată și a fost înclinată și crezută în unde Crucea a fost respinsă....Reteza atitea capete, încît atît ea cît şi pămîntul din jur se coloraseră într-un roşu putred. Se putea demonta în bucăţi, ca o jucărie drăcească, şi apoi se împreuna la loc acolo unde era nevoie de ea. îl amuţea pe cel bun de gură, îl dobora pe cel puternic, îl nimicea pe cel frumos, [in cateva minute].

Începuse Era nouă; regele fusese judecat, condamnat şi decapitat; Republica Libertăţii, Egalităţii, Fraternităţii se declarase pentru victorie sau moarte împotriva întregii omeniri înarmate; steagul negru fîlfîia zi şi noapte pe turlele catedralei Notre Dame; trei sute de mii de oameni, chemaţi la luptă împotriva tiranilor de pe toată faţa pămîntului, se ridicaseră de pe felurite plaiuri ale Franţei. Un tribunal revoluţionar în capitală, şi patruzeci sau cincizeci de mii de comitete revoluţionare în întreaga ţară; o lege privitoare la suspecţi, care spulbera orice rest de siguranţă a libertăţii şi a vieţii, şi lăsa pe orice cetăţean bun şi cinstit la discreţia oricărui cetăţean rău şi necinstit; închisori ticsite de oameni lipsiţi de orice vină...
Ghilotina ajunsese la mare cinste. A fost tema populară pentru jesturi, a fost cel mai bun remediu pentru dureri de cap, a împiedicat infailibil părul să devină gri, a conferit o delicatese deosebită tenului, a fost Razorul Național care a ras aproape: cine sa sărutat La Guillotine prin fereastra mică și prins în sac, a fost semnul regenerării rasei umane, a înlocuit Crucea, modelele ei au fost purtate pe sânii din care Crucea a fost aruncată și a fost înclinată și crezută în unde Crucea a fost respinsă....Reteza atitea capete, încît atît ea cît şi pămîntul din jur se coloraseră într-un roşu putred. Se putea demonta în bucăţi, ca o jucărie drăcească, şi apoi se împreuna la loc acolo unde era nevoie de ea. îl amuţea pe cel bun de gură, îl dobora pe cel puternic, îl nimicea pe cel frumos, [in cateva minute].

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

De la Monarhie până la <strong>Anarhie</strong><br />

să accepte cred<strong>in</strong>ța catolică, și-a făcut planul să dev<strong>in</strong>ă misionar pentru propriul popor. Cu<br />

această ț<strong>in</strong>tă, a plecat peste câțiva ani pentru a-și cont<strong>in</strong>ua studiile la Colegiul de propagandă<br />

d<strong>in</strong> Roma. Dar aici, spiritul său de cugetare <strong>in</strong>dependentă și de vorbire s<strong>in</strong>ceră i-au adus<br />

acuzații de erezie. A început să critice în mod deschis abuzurile bisericii și a <strong>in</strong>sistat asupra<br />

necesității unei reforme. Cu toate că la început a fost tratat cu o favoare deosebită de către<br />

demnitarii papali, după o scurtă vreme a fost mutat d<strong>in</strong> Roma. Sub supravegherea bisericii<br />

mergea d<strong>in</strong> loc în loc, până când a devenit clar că niciodată nu va fi conv<strong>in</strong>s să se supună<br />

orbește romanismului. A fost declarat <strong>in</strong>corigibil și a fost lăsat liber să se ducă unde-i plăcea.<br />

A făcut o călătorie în Anglia și, mărturis<strong>in</strong>d cred<strong>in</strong>ța protestantă, s-a unit cu Biserica<br />

Anglicană. După doi ani de studiu, a fost trimis în misiune în anul 1821.<br />

În timp ce Wolff a acceptat marile adevăruri cu privire la prima venire a lui Hristos ca<br />

„Om al durerii și obișnuit cu sufer<strong>in</strong>ța”, a văzut că profețiile scot în evidență, cu o egală<br />

claritate, a doua Sa venire cu putere și slavă. Și în timp ce căuta să-și aducă propriul popor la<br />

Isus d<strong>in</strong> Nazaret, ca fi<strong>in</strong>d Cel Făgăduit, și să-i îndrepte atenția spre prima Lui venire în<br />

umil<strong>in</strong>ță, ca jertfă pentru păcatele oamenilor, îi învăța și cu privire la a doua Sa venire ca<br />

Împărat și Liberator.<br />

„Isus d<strong>in</strong> Nazaret, adevăratul Mesia, zicea el, ale cărui mâ<strong>in</strong>i și picioare au fost pironite,<br />

care a fost adus ca un miel la junghiere, care a fost Omul durerilor și obișnuit cu sufer<strong>in</strong>ța,<br />

care, după ce Și-a luat toiagul de domnie d<strong>in</strong> Iuda și «toiagul de cârmuire d<strong>in</strong>tre picioarele<br />

Lui», a venit întâia oară; va veni pentru a doua oară pe norii cerului cu strigătul unui<br />

arhanghel” (Joseph Wolff, Researches and Missionary Labors, p. 62) „și va sta pe Muntele<br />

Măsl<strong>in</strong>ilor; iar domnia încred<strong>in</strong>țată odată lui Adam la creațiune și pierdută de el (Geneza 1,<br />

26; 3, 17) va fi dată lui Isus. El va fi Împărat peste tot pământul. Gemetele și plânsul întregii<br />

creațiuni vor înceta, dar cântecele de laudă și de mulțumire se vor auzi mereu.... Când Isus va<br />

veni în slava Tatălui Său cu sf<strong>in</strong>ții îngeri.... Morții cred<strong>in</strong>cioși vor învia cei d<strong>in</strong>tâi (1<br />

Tesaloniceni 4, 16; 1 Cor<strong>in</strong>teni 15, 32). Aceasta este ceea ce noi, creșt<strong>in</strong>ii, numim prima<br />

înviere. Atunci, și lumea animală își va schimba natura (Isaia 11, 6-9) și se va supune lui Isus<br />

(Psalmul 8). O pace universală va domni.” (Journal of the Rev. Joseph Wolff, pp. 378, 379).<br />

„Domnul va privi d<strong>in</strong> nou peste pământ și va spune: «Iată, că este foarte bun»”. (Idem, p. 294)<br />

Wolff credea că venirea Domnului este aproape, în <strong>in</strong>terpretarea perioadelor profetice<br />

așezând marea împl<strong>in</strong>ire la foarte puț<strong>in</strong>i ani de timpul fixat de Miller. Tuturor acelora care<br />

susț<strong>in</strong>eau d<strong>in</strong> Scriptură că „despre ziua și ceasul acela nu știe nimeni”, că oamenii nu știu<br />

nimic despre apropierea venirii, Wolff le răspundea: „A spus oare Domnul că ziua și ceasul<br />

nu vor fi niciodată cunoscute? Nu ne-a dat El semnele timpurilor pentru ca să știm cel puț<strong>in</strong><br />

apropierea venirii Sale, așa cum se cunoaște apropierea verii după smoch<strong>in</strong>ul care înfrunzește?<br />

(Matei 24, 32). Nu vom cunoaște noi oare niciodată această perioadă, în timp ce El Însuși ne<br />

îndeamnă nu numai să-l citim pe profetul Daniel, ci să-l și înțelegem? Același profet spune că<br />

aceste cuv<strong>in</strong>te vor fi pecetluite până la vremea sfârșitului (ceea ce era cazul în vremea lui),<br />

dar că mulți vor «călătorii» (o expresie ebraică cu privire la observarea și gândirea în ce<br />

225

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!