Din Monarchie pana in Anarhie
Începuse Era nouă; regele fusese judecat, condamnat şi decapitat; Republica Libertăţii, Egalităţii, Fraternităţii se declarase pentru victorie sau moarte împotriva întregii omeniri înarmate; steagul negru fîlfîia zi şi noapte pe turlele catedralei Notre Dame; trei sute de mii de oameni, chemaţi la luptă împotriva tiranilor de pe toată faţa pămîntului, se ridicaseră de pe felurite plaiuri ale Franţei. Un tribunal revoluţionar în capitală, şi patruzeci sau cincizeci de mii de comitete revoluţionare în întreaga ţară; o lege privitoare la suspecţi, care spulbera orice rest de siguranţă a libertăţii şi a vieţii, şi lăsa pe orice cetăţean bun şi cinstit la discreţia oricărui cetăţean rău şi necinstit; închisori ticsite de oameni lipsiţi de orice vină... Ghilotina ajunsese la mare cinste. A fost tema populară pentru jesturi, a fost cel mai bun remediu pentru dureri de cap, a împiedicat infailibil părul să devină gri, a conferit o delicatese deosebită tenului, a fost Razorul Național care a ras aproape: cine sa sărutat La Guillotine prin fereastra mică și prins în sac, a fost semnul regenerării rasei umane, a înlocuit Crucea, modelele ei au fost purtate pe sânii din care Crucea a fost aruncată și a fost înclinată și crezută în unde Crucea a fost respinsă....Reteza atitea capete, încît atît ea cît şi pămîntul din jur se coloraseră într-un roşu putred. Se putea demonta în bucăţi, ca o jucărie drăcească, şi apoi se împreuna la loc acolo unde era nevoie de ea. îl amuţea pe cel bun de gură, îl dobora pe cel puternic, îl nimicea pe cel frumos, [in cateva minute].
Începuse Era nouă; regele fusese judecat, condamnat şi decapitat; Republica Libertăţii, Egalităţii, Fraternităţii se declarase pentru victorie sau moarte împotriva întregii omeniri înarmate; steagul negru fîlfîia zi şi noapte pe turlele catedralei Notre Dame; trei sute de mii de oameni, chemaţi la luptă împotriva tiranilor de pe toată faţa pămîntului, se ridicaseră de pe felurite plaiuri ale Franţei. Un tribunal revoluţionar în capitală, şi patruzeci sau cincizeci de mii de comitete revoluţionare în întreaga ţară; o lege privitoare la suspecţi, care spulbera orice rest de siguranţă a libertăţii şi a vieţii, şi lăsa pe orice cetăţean bun şi cinstit la discreţia oricărui cetăţean rău şi necinstit; închisori ticsite de oameni lipsiţi de orice vină...
Ghilotina ajunsese la mare cinste. A fost tema populară pentru jesturi, a fost cel mai bun remediu pentru dureri de cap, a împiedicat infailibil părul să devină gri, a conferit o delicatese deosebită tenului, a fost Razorul Național care a ras aproape: cine sa sărutat La Guillotine prin fereastra mică și prins în sac, a fost semnul regenerării rasei umane, a înlocuit Crucea, modelele ei au fost purtate pe sânii din care Crucea a fost aruncată și a fost înclinată și crezută în unde Crucea a fost respinsă....Reteza atitea capete, încît atît ea cît şi pămîntul din jur se coloraseră într-un roşu putred. Se putea demonta în bucăţi, ca o jucărie drăcească, şi apoi se împreuna la loc acolo unde era nevoie de ea. îl amuţea pe cel bun de gură, îl dobora pe cel puternic, îl nimicea pe cel frumos, [in cateva minute].
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
De la Monarhie până la <strong>Anarhie</strong><br />
Furia lor s-a revărsat atunci peste mulțimile de victime mai umile care erau sub puterea lor.<br />
Închisorile gemeau și chiar văzduhul părea că se întunecase de fumul rugurilor, apr<strong>in</strong>se pentru<br />
mărturisitorii Evangheliei.<br />
Francisc I se mândrise, ca fi<strong>in</strong>d promotorul marii mișcări de redeșteptare culturală ce<br />
marca începutul secolul al XVI-lea. Îi plăcea să adune la curtea lui oameni erudiți d<strong>in</strong> orice<br />
țară. Tocmai datorită dragostei lui față de ști<strong>in</strong>ță și a nemulțumirii sale cu privire la ignoranța<br />
și superstiția călugărilor se datora, în mare măsură, îngădu<strong>in</strong>ța care fusese acordată Reformei.<br />
Dar, <strong>in</strong>spirat de zelul de a stârpi erezia, acest ocrotitor al ști<strong>in</strong>țelor a dat un edict, pr<strong>in</strong> care<br />
tipărirea a fost desfi<strong>in</strong>țată în toată Franța. Francisc I ne oferă unul d<strong>in</strong> acele exemple<br />
nenumărate care dovedesc că a fi <strong>in</strong>telectual nu este o garanție de ocrotire împotriva<br />
<strong>in</strong>toleranței și persecuției religioase. Franța, pr<strong>in</strong>tr-o ceremonie solemnă și publică, urma să<br />
se consacre cu totul operei de distrugere a protestantismului. Preoții au cerut ca <strong>in</strong>sulta<br />
adresată Cerului pr<strong>in</strong> condamnarea liturghiei să fie ispășită în sânge, iar regele, pentru b<strong>in</strong>ele<br />
poporului, să-și dea în mod public consimțământul pentru această îngrozitoare lucrare.<br />
Ziua de 21 January 1535 a fost stabilită pentru acest ceremonial lugubru. Au fost stârnite<br />
temerile superstițioase și ura fanatică a întregii națiuni, iar Parisul a fost asaltat de mulțimile<br />
care au umplut străzile ven<strong>in</strong>d d<strong>in</strong> toate împrejurimile. Ziua urma să fie <strong>in</strong>augurată pr<strong>in</strong>tr-o<br />
procesiune vastă și impunătoare. „Casele de pe drumul pe care urma să treacă procesiunea<br />
erau drapate în doliu și d<strong>in</strong> loc în loc erau ridicate altare.” În fața fiecărei uși era apr<strong>in</strong>să o<br />
torță în c<strong>in</strong>stea „sfântului sacrament”. Îna<strong>in</strong>te de zorii zilei, procesiunea s-a format la palatul<br />
regelui. „În față mergeau steagurile și crucile mai multor parohii; după aceea locuitorii,<br />
mergând doi câte doi și ducând torțe.” Urmau cele patru ord<strong>in</strong>e călugărești, fiecare în<br />
costumul lui specific. Apoi venea o colecție de renumite moaște. După toate acestea,<br />
ecleziasticii trufași veneau călări în mantiile lor de purpură și stacojiu, împodobiți cu pietre<br />
prețioase, o demonstrație pompoasă și strălucitoare.<br />
„Ostia era purtată de episcopul Parisului sub un baldach<strong>in</strong> măreț ... purtat de patru pr<strong>in</strong>ți<br />
de sânge nobil. După ostie urma regele.... În ziua aceea Francisc I nu purta nici coroana și nici<br />
ha<strong>in</strong>a de domnitor. Cu capul descoperit, cu ochii plecați și în mână cu o lumânare apr<strong>in</strong>să,<br />
regele Franței a apărut în postura de penitent.” (Idem, b.13, cap.21). La fiecare altar se pleca<br />
în umil<strong>in</strong>ță, nu pentru ticăloșiile care-i înt<strong>in</strong>au sufletul, nici pentru sângele nev<strong>in</strong>ovat care-i<br />
păta mâ<strong>in</strong>ile, ci pentru păcatul groaznic al supușilor săi care îndrăzniseră să condamne<br />
liturghia. După el veneau reg<strong>in</strong>a și demnitarii statului, mergând și ei doi câte doi, fiecare cu<br />
câte o torță apr<strong>in</strong>să.<br />
Ca o parte a slujbelor zilei, însuși monarhul s-a adresat oficialităților regatului în sala cea<br />
mare a palatului episcopului. Cu o față pl<strong>in</strong>ă de amărăciune a apărut îna<strong>in</strong>tea lor și, în cuv<strong>in</strong>te<br />
de o elocvență mișcătoare, a deplâns „crima, hula, ziua de durere și de dispreț” care venise<br />
peste națiune. Și i-a chemat pe toți supușii cred<strong>in</strong>cioși să ajute la stârpirea ereziei otrăvitoare<br />
care amen<strong>in</strong>ța Franța cu ru<strong>in</strong>a. „Cât este de adevărat, domnilor, că eu sunt regele vostru”,<br />
140
Change language