Din Monarchie pana in Anarhie
Începuse Era nouă; regele fusese judecat, condamnat şi decapitat; Republica Libertăţii, Egalităţii, Fraternităţii se declarase pentru victorie sau moarte împotriva întregii omeniri înarmate; steagul negru fîlfîia zi şi noapte pe turlele catedralei Notre Dame; trei sute de mii de oameni, chemaţi la luptă împotriva tiranilor de pe toată faţa pămîntului, se ridicaseră de pe felurite plaiuri ale Franţei. Un tribunal revoluţionar în capitală, şi patruzeci sau cincizeci de mii de comitete revoluţionare în întreaga ţară; o lege privitoare la suspecţi, care spulbera orice rest de siguranţă a libertăţii şi a vieţii, şi lăsa pe orice cetăţean bun şi cinstit la discreţia oricărui cetăţean rău şi necinstit; închisori ticsite de oameni lipsiţi de orice vină... Ghilotina ajunsese la mare cinste. A fost tema populară pentru jesturi, a fost cel mai bun remediu pentru dureri de cap, a împiedicat infailibil părul să devină gri, a conferit o delicatese deosebită tenului, a fost Razorul Național care a ras aproape: cine sa sărutat La Guillotine prin fereastra mică și prins în sac, a fost semnul regenerării rasei umane, a înlocuit Crucea, modelele ei au fost purtate pe sânii din care Crucea a fost aruncată și a fost înclinată și crezută în unde Crucea a fost respinsă....Reteza atitea capete, încît atît ea cît şi pămîntul din jur se coloraseră într-un roşu putred. Se putea demonta în bucăţi, ca o jucărie drăcească, şi apoi se împreuna la loc acolo unde era nevoie de ea. îl amuţea pe cel bun de gură, îl dobora pe cel puternic, îl nimicea pe cel frumos, [in cateva minute].
Începuse Era nouă; regele fusese judecat, condamnat şi decapitat; Republica Libertăţii, Egalităţii, Fraternităţii se declarase pentru victorie sau moarte împotriva întregii omeniri înarmate; steagul negru fîlfîia zi şi noapte pe turlele catedralei Notre Dame; trei sute de mii de oameni, chemaţi la luptă împotriva tiranilor de pe toată faţa pămîntului, se ridicaseră de pe felurite plaiuri ale Franţei. Un tribunal revoluţionar în capitală, şi patruzeci sau cincizeci de mii de comitete revoluţionare în întreaga ţară; o lege privitoare la suspecţi, care spulbera orice rest de siguranţă a libertăţii şi a vieţii, şi lăsa pe orice cetăţean bun şi cinstit la discreţia oricărui cetăţean rău şi necinstit; închisori ticsite de oameni lipsiţi de orice vină...
Ghilotina ajunsese la mare cinste. A fost tema populară pentru jesturi, a fost cel mai bun remediu pentru dureri de cap, a împiedicat infailibil părul să devină gri, a conferit o delicatese deosebită tenului, a fost Razorul Național care a ras aproape: cine sa sărutat La Guillotine prin fereastra mică și prins în sac, a fost semnul regenerării rasei umane, a înlocuit Crucea, modelele ei au fost purtate pe sânii din care Crucea a fost aruncată și a fost înclinată și crezută în unde Crucea a fost respinsă....Reteza atitea capete, încît atît ea cît şi pămîntul din jur se coloraseră într-un roşu putred. Se putea demonta în bucăţi, ca o jucărie drăcească, şi apoi se împreuna la loc acolo unde era nevoie de ea. îl amuţea pe cel bun de gură, îl dobora pe cel puternic, îl nimicea pe cel frumos, [in cateva minute].
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
De la Monarhie până la <strong>Anarhie</strong><br />
Poporul învățase prea b<strong>in</strong>e lecțiile de cruzime și de tortură pe care Roma le predase cu<br />
atâta sârgu<strong>in</strong>ță. Venise în sfârșit ziua plății. Acum nu ucenicii lui Isus erau aruncați în închisori<br />
și târâți la rug. Cu mult îna<strong>in</strong>te, aceștia pieriseră sau fuseseră alungați în exil. Roma<br />
necruțătoare simțea acum puterea teribilă a acelora pe care ea îi învățase să aibă plăcere în<br />
fapte sângeroase. „Exemplul persecuției, pe care clerul Franței îl afișase timp de multe<br />
veacuri, era acum îndreptat asupra lor cu o îndoită asprime. Eșafodurile se înroșeau de sângele<br />
preoților. Galerele și închisorile, od<strong>in</strong>ioară înțesate de hughenoți, erau acum pl<strong>in</strong>e de<br />
persecutorii lor. Pus în lanțuri și trud<strong>in</strong>d la vâsle, clerul romano-catolic a suportat toate acele<br />
nenorociri pe care biserica lor le aplicase cu atâta risipă blânzilor eretici.” (vezi notele<br />
suplimentare).<br />
„Apoi au venit zilele acelea când au fost aplicate cele mai barbare legi de către cele mai<br />
barbare tribunale, când nici un om nu-și putea saluta vec<strong>in</strong>ii sau să-și spună rugăciunile ... fără<br />
primejdia de a comite un delict grav, când iscoadele stăteau la pândă în toate colțurile, când<br />
ghilot<strong>in</strong>a lucra d<strong>in</strong> greu în fiecare dim<strong>in</strong>eață, când închisorile erau atât de pl<strong>in</strong>e ca o corabie<br />
de sclavi, când canalele curgeau înspumate de sânge omenesc în Sena.... În timp ce zilnic care<br />
întregi încărcate de victime erau duse la execuție pe străzile Parisului, proconsulii, pe care<br />
comitetul suveran îi trimisese în departamente, manifestau un exces de cruzime necunoscut<br />
nici chiar în capitală. Cuțitul maș<strong>in</strong>ii fatale se ridica și cădea prea încet pentru lucrarea<br />
măcelului lor. Șiruri lungi de prizonieri erau împușcați. Erau făcute găuri pe fundul șlepurilor<br />
supraaglomerate. Lyonul a fost transformat într-o pustietate. La Arras, chiar și mila crudă a<br />
unei morți grabnice a fost refuzată prizonierilor. Pretut<strong>in</strong>deni de-a lungul Loirei, de la Saumur<br />
și până la mare, stoluri mari de ciori se hrăneau d<strong>in</strong> trupurile goale, unite în îmbrățișări<br />
hidoase. Nu s-a arătat nici o milă față de sex sau vârstă. Numărul băieților și fetelor sub vârsta<br />
de șaptesprezece ani care au fost uciși de acel guvern tiran este socotit cu sutele. Copilași<br />
smulși de la sân erau aruncați d<strong>in</strong> suliță în suliță de-a lungul trupelor iacob<strong>in</strong>e (vezi notele<br />
suplimentare). Într-un răstimp de zece ani au pierit mulțimi de fi<strong>in</strong>țe omenești.<br />
Toate acestea erau așa cum le-a dorit Satana. Aceasta a fost lucrarea pentru care el s-a<br />
străduit timp de veacuri. Procedeul lui este înșelăciunea de la început și până la sfârșit, iar<br />
scopul lui neabătut este să aducă nenorocire și mizerie peste oameni, să desfigureze și să<br />
păteze lucrarea mâ<strong>in</strong>ilor lui Dumnezeu, să strice planurile div<strong>in</strong>e de iubire și de bunăvo<strong>in</strong>ță<br />
și, în felul acesta, să producă durere în ceruri. Apoi, pr<strong>in</strong> priceperea lui amăgitoare, el orbește<br />
m<strong>in</strong>tea oamenilor, conducându-i să arunce ocară asupra lucrării lui Dumnezeu, ca și când<br />
toată această nenorocire ar fi consec<strong>in</strong>ța planului Creatorului. Tot la fel, atunci când aceia care<br />
fuseseră degradați și brutalizați pr<strong>in</strong> puterea lui pl<strong>in</strong>ă de cruzime își obț<strong>in</strong> libertatea, el îi<br />
îndeamnă la excese și atrocități. Atunci, tabloul acesta de dezmăț fără frâu este declarat de<br />
către tirani și opresori ca fi<strong>in</strong>d o ilustrare a urmărilor libertății.<br />
Când rătăcirea îmbrăcată într-o anumită ha<strong>in</strong>ă este demascată, Satana o maschează într-o<br />
altă travestire și mulțimile o primesc cu tot atâta ușur<strong>in</strong>ță ca și pe cea d<strong>in</strong>tâi. Atunci când<br />
poporul a văzut că romanismul este o amăgire pr<strong>in</strong> care nu-l mai poate duce la călcarea Legii<br />
176
Change language