Din Monarchie pana in Anarhie

De la Monarhie până la Anarhie
Acum, când Marele nostru Preot face ispășire pentru noi, trebuie să căutăm să devenim
desăvârșiți în Hristos. Nici măcar printr-un gând Mântuitorul nostru n-a putut fi adus să Se
supună puterii ispitei. Satana găsește în inimile omenești un loc unde-și poate câștiga un punct
de sprijin; o dorință păcătoasă este nutrită, prin care ispitele lui își manifestă puterea. Dar
Hristos a declarat despre sine: „Vine stăpânitorul lumii acesteia. El n-are nimic cu Mine”
(Ioan 14, 30). Satana n-a putut găsi nimic în Fiul lui Dumnezeu care să-i fi oferit posibilitatea
biruinței. El păzise poruncile Tatălui Său și în El nu era nici un păcat pe care Satana să-l poată
exploata spre folosul lui. Aceasta este starea în care trebuie să fie găsiți aceia care vor sta în
timpul strâmtorării.
În viața aceasta, trebuie să îndepărtăm păcatul de la noi prin credința în sângele ispășitor
al lui Hristos. Mântuitorul nostru scump ne invită să ne unim cu El, să unim slăbiciunea
noastră cu puterea Lui, neștiința noastră cu înțelepciunea Lui, nevrednicia noastră cu meritele
Sale. Providența lui Dumnezeu este școala în care trebuie să învățăm blândețea și umilința lui
Isus. Domnul ne pune mereu înainte nu calea pe care am ales-o și care ni se pare mai ușoară
și mai plăcută, ci adevăratele ținte ale vieții. Ne rămâne să colaborăm cu mijloacele pe care le
folosește cerul în lucrarea de a aduce caracterele noastre în asemănare cu Modelul divin.
Nimeni nu poate neglija sau amâna această lucrare decât cu periclitarea cea mai înfricoșată a
sufletului.
Apostolul Ioan a auzit în viziune un glas tare în cer, zicând: „Vai de voi, pământ și mare!
Căci diavolul s-a pogorât la voi, cuprins de o mânie mare, fiindcă știe că are puțină vreme”
(Apocalipsa 12, 12). Teribile sunt scenele care provoacă această exclamație din partea
glasului ceresc. Mânia lui Satana crește pe măsură ce timpul i se scurtează, iar lucrarea lui de
amăgire și de distrugere va atinge apogeul în timpul strâmtorării. Semne îngrozitoare, cu un
caracter supranatural, se vor descoperi în curând în ceruri, ca dovadă a puterii făcătoare de
minuni a demonilor. Duhuri de demoni vor merge la împărații pământului și în lumea întreagă,
pentru a-i întări în amăgire și pentru a-i îndemna să se alieze cu Satana în lupta lui împotriva
conducerii cerului. Prin aceste mijloace, vor fi amăgiți deopotrivă conducătorii și supușii. Se
vor ridica persoane care vor pretinde că sunt chiar hristoși și vor pretinde titlul și închinarea
care aparțin Răscumpărătorului lumii. Ei vor face minuni uimitoare de vindecare și vor
declara că au descoperiri din cer care vor contrazice mărturia Scripturilor.
Ca o încoronare a marii drame de amăgire, însuși Satana va lua chipul lui Hristos. Biserica
a mărturisit timp îndelungat că așteaptă venirea Mântuitorului ca împlinire a nădejdii ei.
Acum, marele amăgitor va face să se arate ca și când Hristos ar fi venit. În diferite părți ale
pământului, Satana se va prezenta, între oameni, ca o ființă maiestuoasă, de o strălucire
orbitoare, care se aseamănă cu descrierea Fiului lui Dumnezeu dată de Ioan în Apocalipsa
(Apocalipsa 1, 13.15). Slava care-l înconjoară nu este întrecută cu nimic de ceea ce ochii
omenești au văzut vreodată. În văzduh răsună strigătul de biruință: „A venit Hristos! A venit
Hristos!” Oamenii se aruncă la pământ în adorare înaintea lui, în timp ce el își ridică mâinile
și pronunță asupra lor o binecuvântare, așa cum Hristos îi binecuvânta pe ucenicii Săi când
392