21.04.2023 Views

Din Monarchie pana in Anarhie

Începuse Era nouă; regele fusese judecat, condamnat şi decapitat; Republica Libertăţii, Egalităţii, Fraternităţii se declarase pentru victorie sau moarte împotriva întregii omeniri înarmate; steagul negru fîlfîia zi şi noapte pe turlele catedralei Notre Dame; trei sute de mii de oameni, chemaţi la luptă împotriva tiranilor de pe toată faţa pămîntului, se ridicaseră de pe felurite plaiuri ale Franţei. Un tribunal revoluţionar în capitală, şi patruzeci sau cincizeci de mii de comitete revoluţionare în întreaga ţară; o lege privitoare la suspecţi, care spulbera orice rest de siguranţă a libertăţii şi a vieţii, şi lăsa pe orice cetăţean bun şi cinstit la discreţia oricărui cetăţean rău şi necinstit; închisori ticsite de oameni lipsiţi de orice vină... Ghilotina ajunsese la mare cinste. A fost tema populară pentru jesturi, a fost cel mai bun remediu pentru dureri de cap, a împiedicat infailibil părul să devină gri, a conferit o delicatese deosebită tenului, a fost Razorul Național care a ras aproape: cine sa sărutat La Guillotine prin fereastra mică și prins în sac, a fost semnul regenerării rasei umane, a înlocuit Crucea, modelele ei au fost purtate pe sânii din care Crucea a fost aruncată și a fost înclinată și crezută în unde Crucea a fost respinsă....Reteza atitea capete, încît atît ea cît şi pămîntul din jur se coloraseră într-un roşu putred. Se putea demonta în bucăţi, ca o jucărie drăcească, şi apoi se împreuna la loc acolo unde era nevoie de ea. îl amuţea pe cel bun de gură, îl dobora pe cel puternic, îl nimicea pe cel frumos, [in cateva minute].

Începuse Era nouă; regele fusese judecat, condamnat şi decapitat; Republica Libertăţii, Egalităţii, Fraternităţii se declarase pentru victorie sau moarte împotriva întregii omeniri înarmate; steagul negru fîlfîia zi şi noapte pe turlele catedralei Notre Dame; trei sute de mii de oameni, chemaţi la luptă împotriva tiranilor de pe toată faţa pămîntului, se ridicaseră de pe felurite plaiuri ale Franţei. Un tribunal revoluţionar în capitală, şi patruzeci sau cincizeci de mii de comitete revoluţionare în întreaga ţară; o lege privitoare la suspecţi, care spulbera orice rest de siguranţă a libertăţii şi a vieţii, şi lăsa pe orice cetăţean bun şi cinstit la discreţia oricărui cetăţean rău şi necinstit; închisori ticsite de oameni lipsiţi de orice vină...
Ghilotina ajunsese la mare cinste. A fost tema populară pentru jesturi, a fost cel mai bun remediu pentru dureri de cap, a împiedicat infailibil părul să devină gri, a conferit o delicatese deosebită tenului, a fost Razorul Național care a ras aproape: cine sa sărutat La Guillotine prin fereastra mică și prins în sac, a fost semnul regenerării rasei umane, a înlocuit Crucea, modelele ei au fost purtate pe sânii din care Crucea a fost aruncată și a fost înclinată și crezută în unde Crucea a fost respinsă....Reteza atitea capete, încît atît ea cît şi pămîntul din jur se coloraseră într-un roşu putred. Se putea demonta în bucăţi, ca o jucărie drăcească, şi apoi se împreuna la loc acolo unde era nevoie de ea. îl amuţea pe cel bun de gură, îl dobora pe cel puternic, îl nimicea pe cel frumos, [in cateva minute].

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

De la Monarhie până la <strong>Anarhie</strong><br />

privește timpul) și «cunoșt<strong>in</strong>ța (cu privire la timpul acela) va crește» (Daniel 12, 4). Pe lângă<br />

toate acestea, Domnul nu <strong>in</strong>tenționează să spună că apropierea timpului nu va fi cunoscută, ci<br />

faptul că nici un om nu cunoaște exact «ziua și ceasul». El spune că, se va cunoaște destul<br />

pr<strong>in</strong> semnele timpului, pentru a ne face să ne pregătim pentru revenirea Sa, așa cum Noe a<br />

pregătit corabia.” (Wolff, Researches and Missionary Labors, pp. 404, 405)<br />

Cu privire la sistemul popular de <strong>in</strong>terpretare sau de a răstălmăci Scripturile, Wolff scria:<br />

„Cea mai mare parte a bisericii creșt<strong>in</strong>e a deviat de la înțelesul clar al Scripturii și s-a îndreptat<br />

către sistemul iluzoriu al budiștilor, care cred că fericirea viitoare a omenirii va consta în<br />

plimbări pr<strong>in</strong> aer, închipu<strong>in</strong>du-și că, atunci când se citește în Scripturi iudei, trebuie să se<br />

înțeleagă neamuri; când citesc Ierusalim, trebuie să înțeleagă biserica; și dacă scrie pământ,<br />

aceasta înseamnă cer; pr<strong>in</strong> venirea Domnului, trebuie să se înțeleagă îna<strong>in</strong>tarea societăților<br />

misionare; iar suirea pe muntele casei Domnului înseamnă o mare adunare a metodiștilor.”<br />

(Journal of the Rev. Joseph Wolff, p. 96)<br />

Timp de douăzeci și patru de ani, de la 1821 la 1845, Wolff a călătorit foarte mult. În<br />

Africa, a vizitat Egiptul și Etiopia; în Asia, a traversat Palest<strong>in</strong>a, Siria, Persia, Buhara și India.<br />

A vizitat de asemenea și Statele Unite, cu ocazia acestei călătorii a predicat și în <strong>in</strong>sula Sf.<br />

Elena. A sosit în New York, în luna August 1837 și, după ce a vorbit în acel oraș, a predicat<br />

în Philadelphia și Baltimore și în cele d<strong>in</strong> urmă a mers la Wash<strong>in</strong>gton. Aici, spune el, „pe baza<br />

unei moțiuni prezentate de ex-președ<strong>in</strong>tele John Qu<strong>in</strong>cy Adams în una d<strong>in</strong> șed<strong>in</strong>țele<br />

Congresului, Camera mi-a acordat în unanimitate aprobarea să folosesc sala Congresului<br />

pentru o lectură pe care am ț<strong>in</strong>ut-o într-o sâmbătă, onorat cu prezența tuturor membrilor<br />

Congresului și, de asemenea, a episcopului d<strong>in</strong> Virg<strong>in</strong>ia, precum și a clerului și cetățenilor d<strong>in</strong><br />

Wash<strong>in</strong>gton. Aceeași onoare mi-a fost acordată de către membrii guvernului d<strong>in</strong> New Jersey<br />

și Pennsylvania, în a căror prezență am ț<strong>in</strong>ut lecturi cu privire la cercetările mele în Asia,<br />

precum și la domnia personală a lui Isus Hristos.” (Idem, pp. 398.399)<br />

Dr. Wolff a călătorit în țările cele mai barbare fără protecția vreunei autorități europene,<br />

sufer<strong>in</strong>d multe greutăți și înconjurat de primejdii numeroase. A fost bătut cu picioarele și<br />

înfometat, vândut ca sclav și de trei ori condamnat la moarte. A fost înconjurat de bandiți și<br />

uneori aproape a pierit de sete. O dată a fost jefuit de tot ce avea și lăsat să călătorească sute<br />

de mile pe jos pr<strong>in</strong> munți, zăpada biciu<strong>in</strong>du-i fața, iar picioarele goale amorțite de contactul<br />

cu pământul înghețat. Când a fost avertizat să nu meargă neînarmat pr<strong>in</strong>tre triburile sălbatice<br />

și ostile, el s-a declarat a fi „asigurat cu arme” — „rugăciune, zel pentru Hristos și încredere<br />

în ajutorul Său”. „Mai sunt înzestrat”, spunea el, „cu iubirea față de Dumnezeu și față de<br />

aproapele pe care o port în <strong>in</strong>imă și cu Biblia în mână” (W.H.D. Adams, In Perils Oft, p. 192).<br />

Biblia în limba ebraică și cea în engleză le ducea cu el oriunde mergea. Despre una d<strong>in</strong>tre<br />

ultimele sale călătorii spunea: „Am ... ț<strong>in</strong>ut Biblia deschisă în mână. Am simțit că puterea mea<br />

era în această carte și că puterea ei mă va susț<strong>in</strong>e”. (Idem, p. 201)<br />

226

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!