21.04.2023 Views

Din Monarchie pana in Anarhie

Începuse Era nouă; regele fusese judecat, condamnat şi decapitat; Republica Libertăţii, Egalităţii, Fraternităţii se declarase pentru victorie sau moarte împotriva întregii omeniri înarmate; steagul negru fîlfîia zi şi noapte pe turlele catedralei Notre Dame; trei sute de mii de oameni, chemaţi la luptă împotriva tiranilor de pe toată faţa pămîntului, se ridicaseră de pe felurite plaiuri ale Franţei. Un tribunal revoluţionar în capitală, şi patruzeci sau cincizeci de mii de comitete revoluţionare în întreaga ţară; o lege privitoare la suspecţi, care spulbera orice rest de siguranţă a libertăţii şi a vieţii, şi lăsa pe orice cetăţean bun şi cinstit la discreţia oricărui cetăţean rău şi necinstit; închisori ticsite de oameni lipsiţi de orice vină... Ghilotina ajunsese la mare cinste. A fost tema populară pentru jesturi, a fost cel mai bun remediu pentru dureri de cap, a împiedicat infailibil părul să devină gri, a conferit o delicatese deosebită tenului, a fost Razorul Național care a ras aproape: cine sa sărutat La Guillotine prin fereastra mică și prins în sac, a fost semnul regenerării rasei umane, a înlocuit Crucea, modelele ei au fost purtate pe sânii din care Crucea a fost aruncată și a fost înclinată și crezută în unde Crucea a fost respinsă....Reteza atitea capete, încît atît ea cît şi pămîntul din jur se coloraseră într-un roşu putred. Se putea demonta în bucăţi, ca o jucărie drăcească, şi apoi se împreuna la loc acolo unde era nevoie de ea. îl amuţea pe cel bun de gură, îl dobora pe cel puternic, îl nimicea pe cel frumos, [in cateva minute].

Începuse Era nouă; regele fusese judecat, condamnat şi decapitat; Republica Libertăţii, Egalităţii, Fraternităţii se declarase pentru victorie sau moarte împotriva întregii omeniri înarmate; steagul negru fîlfîia zi şi noapte pe turlele catedralei Notre Dame; trei sute de mii de oameni, chemaţi la luptă împotriva tiranilor de pe toată faţa pămîntului, se ridicaseră de pe felurite plaiuri ale Franţei. Un tribunal revoluţionar în capitală, şi patruzeci sau cincizeci de mii de comitete revoluţionare în întreaga ţară; o lege privitoare la suspecţi, care spulbera orice rest de siguranţă a libertăţii şi a vieţii, şi lăsa pe orice cetăţean bun şi cinstit la discreţia oricărui cetăţean rău şi necinstit; închisori ticsite de oameni lipsiţi de orice vină...
Ghilotina ajunsese la mare cinste. A fost tema populară pentru jesturi, a fost cel mai bun remediu pentru dureri de cap, a împiedicat infailibil părul să devină gri, a conferit o delicatese deosebită tenului, a fost Razorul Național care a ras aproape: cine sa sărutat La Guillotine prin fereastra mică și prins în sac, a fost semnul regenerării rasei umane, a înlocuit Crucea, modelele ei au fost purtate pe sânii din care Crucea a fost aruncată și a fost înclinată și crezută în unde Crucea a fost respinsă....Reteza atitea capete, încît atît ea cît şi pămîntul din jur se coloraseră într-un roşu putred. Se putea demonta în bucăţi, ca o jucărie drăcească, şi apoi se împreuna la loc acolo unde era nevoie de ea. îl amuţea pe cel bun de gură, îl dobora pe cel puternic, îl nimicea pe cel frumos, [in cateva minute].

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

De la Monarhie până la <strong>Anarhie</strong><br />

Capitolul 24 — În Sfânta Sf<strong>in</strong>telor<br />

Subiectul sanctuarului a fost cheia care a descuiat ta<strong>in</strong>a înțelegerii dezamăgirii d<strong>in</strong> anul<br />

1844. El a deschis vederii un sistem complet al adevărului, legat și armonios, arătând că mâna<br />

lui Dumnezeu dirijase marea mișcare adventă, și a descoperit totodată și datoria prezentă,<br />

poziția și lucrarea poporului Său. După cum ucenicii lui Isus, după noaptea teribilă de groază<br />

și dezamăgire, au fost „bucuroși când au văzut pe Domnul”, tot așa s-au bucurat și aceia care<br />

așteptaseră cu cred<strong>in</strong>ță a doua Lui venire. Ei așteptaseră ca El să Se arate în slavă pentru a da<br />

răsplata servilor Săi. Atunci când nădejdile lor au fost dezamăgite, L-au pierdut pe Isus d<strong>in</strong><br />

vedere și, împreună cu Maria, la mormânt, au strigat: „Mi-au luat pe Domnul și nu știu unde<br />

L-au pus”. Acum L-au văzut d<strong>in</strong> nou în Sfânta Sf<strong>in</strong>telor pe Marele lor Preot milos, gata să Se<br />

arate ca Împăratul și Eliberatorul lor. Lum<strong>in</strong>a d<strong>in</strong> Sanctuar a ilum<strong>in</strong>at trecutul, prezentul și<br />

viitorul. Ei știau acum că Dumnezeu îi condusese pr<strong>in</strong> providența Sa care nu greșește. Cu<br />

toate că, asemenea primilor ucenici, ei nu înțeleseseră solia pe care o duceau, ea fusese totuși<br />

corectă în toate aspectele. Predicând-o, împl<strong>in</strong>iseră planul lui Dumnezeu, iar lucrarea lor nu<br />

fusese zadarnică în Domnul. Născuți „d<strong>in</strong> nou la o nădejde vie”, ei se bucurau „cu o bucurie<br />

negrăită și strălucită”.<br />

Atât profeția d<strong>in</strong> Daniel 8, 14: „Până vor trece 2300 de seri și dim<strong>in</strong>eți și sfântul Locaș va<br />

fi curățit”, cât și prima solie îngerească: „Temeți-vă de Dumnezeu și dați-I slavă: căci a venit<br />

ceasul judecății Lui” arătau către lucrarea lui Hristos d<strong>in</strong> Locul Preasfânt, către judecata de<br />

cercetare, și nu către venirea lui Hristos pentru răscumpărarea poporului Său și pentru<br />

distrugerea celor nelegiuiți. Greșeala nu era în calculul perioadelor profetice, ci în<br />

evenimentul ce trebuia să aibă loc la încheierea celor 2300 de zile. <strong>D<strong>in</strong></strong> cauza acestei greșeli<br />

cred<strong>in</strong>cioșii suferiseră dezamăgirea, însă toate acestea fuseseră prevestite de profeție și toate<br />

acelea care au avut o garanție a Scripturii se împl<strong>in</strong>iseră. Chiar atunci când ei deplângeau<br />

spulberarea nădejdilor, avusese loc evenimentul care fusese prevăzut în solie și care trebuia<br />

să se împl<strong>in</strong>ească îna<strong>in</strong>te ca Domnul să v<strong>in</strong>ă pentru a da răsplătire solilor Săi.<br />

Hristos venise, dar nu pe pământ, cum așteptaseră ei, ci așa cum fusese anticipat în simbol,<br />

în Locul Preasfânt al Templului lui Dumnezeu d<strong>in</strong> ceruri. El este prezentat de către profetul<br />

Daniel ca ven<strong>in</strong>d la data aceasta la Cel îmbătrânit de zile: „M-am uitat în timpul vedeniilor<br />

mele de noapte, și iată că pe norii cerurilor a venit Unul ca un fiu al omului — nu pe pământ<br />

— a îna<strong>in</strong>tat spre Cel îmbătrânit de zile și a fost adus îna<strong>in</strong>tea Lui” (Daniel 7, 13). Această<br />

venire este proorocită și de către profetul Maleahi: „Și deodată va <strong>in</strong>tra în Templul Său<br />

Domnul pe care-L căutați; Solul legământului, pe care-L doriți; iată că v<strong>in</strong>e — zice Domnul<br />

oștirilor” (Maleahi 3, 1). Venirea Domnului în Templul Său a fost neașteptată pentru cei d<strong>in</strong><br />

poporul Său. Ei nu-L căutau acolo. Îl așteptau să v<strong>in</strong>ă pe pământ, „într-o flacără de foc, ca să<br />

pedepsească pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu și pe cei ce nu ascultă de Evanghelie” (2<br />

Tesaloniceni 1, 8).<br />

267

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!