Din Monarchie pana in Anarhie
Începuse Era nouă; regele fusese judecat, condamnat şi decapitat; Republica Libertăţii, Egalităţii, Fraternităţii se declarase pentru victorie sau moarte împotriva întregii omeniri înarmate; steagul negru fîlfîia zi şi noapte pe turlele catedralei Notre Dame; trei sute de mii de oameni, chemaţi la luptă împotriva tiranilor de pe toată faţa pămîntului, se ridicaseră de pe felurite plaiuri ale Franţei. Un tribunal revoluţionar în capitală, şi patruzeci sau cincizeci de mii de comitete revoluţionare în întreaga ţară; o lege privitoare la suspecţi, care spulbera orice rest de siguranţă a libertăţii şi a vieţii, şi lăsa pe orice cetăţean bun şi cinstit la discreţia oricărui cetăţean rău şi necinstit; închisori ticsite de oameni lipsiţi de orice vină... Ghilotina ajunsese la mare cinste. A fost tema populară pentru jesturi, a fost cel mai bun remediu pentru dureri de cap, a împiedicat infailibil părul să devină gri, a conferit o delicatese deosebită tenului, a fost Razorul Național care a ras aproape: cine sa sărutat La Guillotine prin fereastra mică și prins în sac, a fost semnul regenerării rasei umane, a înlocuit Crucea, modelele ei au fost purtate pe sânii din care Crucea a fost aruncată și a fost înclinată și crezută în unde Crucea a fost respinsă....Reteza atitea capete, încît atît ea cît şi pămîntul din jur se coloraseră într-un roşu putred. Se putea demonta în bucăţi, ca o jucărie drăcească, şi apoi se împreuna la loc acolo unde era nevoie de ea. îl amuţea pe cel bun de gură, îl dobora pe cel puternic, îl nimicea pe cel frumos, [in cateva minute].
Începuse Era nouă; regele fusese judecat, condamnat şi decapitat; Republica Libertăţii, Egalităţii, Fraternităţii se declarase pentru victorie sau moarte împotriva întregii omeniri înarmate; steagul negru fîlfîia zi şi noapte pe turlele catedralei Notre Dame; trei sute de mii de oameni, chemaţi la luptă împotriva tiranilor de pe toată faţa pămîntului, se ridicaseră de pe felurite plaiuri ale Franţei. Un tribunal revoluţionar în capitală, şi patruzeci sau cincizeci de mii de comitete revoluţionare în întreaga ţară; o lege privitoare la suspecţi, care spulbera orice rest de siguranţă a libertăţii şi a vieţii, şi lăsa pe orice cetăţean bun şi cinstit la discreţia oricărui cetăţean rău şi necinstit; închisori ticsite de oameni lipsiţi de orice vină...
Ghilotina ajunsese la mare cinste. A fost tema populară pentru jesturi, a fost cel mai bun remediu pentru dureri de cap, a împiedicat infailibil părul să devină gri, a conferit o delicatese deosebită tenului, a fost Razorul Național care a ras aproape: cine sa sărutat La Guillotine prin fereastra mică și prins în sac, a fost semnul regenerării rasei umane, a înlocuit Crucea, modelele ei au fost purtate pe sânii din care Crucea a fost aruncată și a fost înclinată și crezută în unde Crucea a fost respinsă....Reteza atitea capete, încît atît ea cît şi pămîntul din jur se coloraseră într-un roşu putred. Se putea demonta în bucăţi, ca o jucărie drăcească, şi apoi se împreuna la loc acolo unde era nevoie de ea. îl amuţea pe cel bun de gură, îl dobora pe cel puternic, îl nimicea pe cel frumos, [in cateva minute].
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
De la Monarhie până la <strong>Anarhie</strong><br />
Mărturia profețiilor care arătau către venirea lui Hristos în primăvara anului 1844 a pus<br />
stăpânire depl<strong>in</strong>ă pe m<strong>in</strong>țile oamenilor. Pe măsură ce solia era vestită de la un stat la altul,<br />
trezea un <strong>in</strong>teres larg răspândit. Mulți erau conv<strong>in</strong>și că dovezile d<strong>in</strong> perioadele profetice erau<br />
corecte și, sacrificându-și mândria, părerile personale, primeau cu bucurie adevărul. Unii<br />
pastori părăseau vederile și sentimentele lor exclusiviste, își părăseau serviciile, chiar și<br />
bisericile, și se uneau în vestirea venirii lui Isus. Au fost totuși, comparativ, puț<strong>in</strong>i slujitori<br />
care au primit această solie; de aceea ea a fost încred<strong>in</strong>țată în mare măsură cred<strong>in</strong>cioșilor laici<br />
umili. Fermierii își părăseau câmpurile, mecanicii își lăsau sculele, negustorii își părăseau<br />
mărfurile, iar specialiștii renunțau la pozițiile lor; și cu toate acestea, numărul lucrătorilor era<br />
mic, în comparație cu lucrarea ce trebuia împl<strong>in</strong>ită. Starea unei biserici neevlavioase și a unei<br />
lumi care zăcea în nelegiuire împovăra sufletele adevăraților veghetori, dar ei cu dragă <strong>in</strong>imă<br />
suportau truda, lipsa și sufer<strong>in</strong>ța, pentru a-i putea chema pe oameni la pocă<strong>in</strong>ță spre mântuire.<br />
Cu toate că Satana i se împotrivea, lucrarea mergea neabătut îna<strong>in</strong>te și adevărul advent era<br />
primit de mii de oameni.<br />
Pretut<strong>in</strong>deni răsuna mărturia cercetătoare, avertizându-i pe păcătoși, atât pe cei d<strong>in</strong> lume,<br />
cât și pe membrii bisericii, să fugă de mânia viitoare. Ca și Ioan Botezătorul, îna<strong>in</strong>te<br />
mergătorul lui Hristos, predicatorii au pus securea la rădăc<strong>in</strong>a pomului și i-au somat pe toți să<br />
aducă roade spre pocă<strong>in</strong>ță. Chemările lor arzătoare erau în contrast vizibil cu asigurările de<br />
pace și siguranță care se auzeau de la amvoanele bisericilor; și oriunde era vestită solia, ea îi<br />
mișca pe oameni. Mărturia simplă și directă a Scripturilor, sădită de puterea Duhului Sfânt,<br />
aducea o conv<strong>in</strong>gere căreia puț<strong>in</strong>i erau în stare să-i reziste. Profesorii de religie erau treziți<br />
d<strong>in</strong> siguranța lor falsă. Își vedeau abaterile, spiritul lor lumesc și necred<strong>in</strong>ța, mândria și<br />
egoismul. Mulți Îl căutau pe Domnul cu pocă<strong>in</strong>ță și umil<strong>in</strong>ță. Simțăm<strong>in</strong>tele care se pr<strong>in</strong>seseră<br />
atât de multă vreme de lucrurile pământești erau acum îndreptate către cer. Duhul lui<br />
Dumnezeu stăruia asupra lor și, cu <strong>in</strong>imi umilite și supuse, se uneau să înalțe strigătul:<br />
„Temeți-vă de Dumnezeu și dați-I slavă; căci a venit ceasul judecății Lui”.<br />
Păcătoșii întrebau cu lacrimi: „Ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?” Aceia ale căror vieți<br />
fuseseră caracterizate pr<strong>in</strong> nec<strong>in</strong>ste se grăbeau să dea înapoi. Toți aceia care găseau pace în<br />
Hristos doreau să îi vadă și pe alții împărtăș<strong>in</strong>du-se de aceeași b<strong>in</strong>ecuvântare. Inimile<br />
păr<strong>in</strong>ților se întorceau către copiii lor, iar <strong>in</strong>imile copiilor către păr<strong>in</strong>ți. Barierele mândriei și<br />
ale reț<strong>in</strong>erilor erau îndepărtate. Se făceau mărturisiri s<strong>in</strong>cere, iar membrii familiei lucrau<br />
pentru mântuirea acelora care le erau apropiați și scumpi. Adesea se auzea glasul unor<br />
mijlociri stăruitoare. Pretut<strong>in</strong>deni se găseau suflete care stăruiau fierb<strong>in</strong>te îna<strong>in</strong>tea lui<br />
Dumnezeu. Mulți se luptau toată noaptea în rugăciune pentru asigurarea iertării păcatelor și<br />
pentru convertirea rudelor sau vec<strong>in</strong>ilor.<br />
Toate categoriile veneau la adunările adventiste. Bogați și săraci, oameni de sus și de jos<br />
erau dornici, d<strong>in</strong> motive diferite, să asculte învățăturile despre a doua venire. Domnul a ț<strong>in</strong>ut<br />
în frâu spiritul împotrivirii, în timp ce servii Săi explicau motivele cred<strong>in</strong>ței lor. Uneori<br />
unealta era slabă; dar Duhul lui Dumnezeu compensa, dând putere adevărului Său. Prezența<br />
231
Change language