Din Monarchie pana in Anarhie
Începuse Era nouă; regele fusese judecat, condamnat şi decapitat; Republica Libertăţii, Egalităţii, Fraternităţii se declarase pentru victorie sau moarte împotriva întregii omeniri înarmate; steagul negru fîlfîia zi şi noapte pe turlele catedralei Notre Dame; trei sute de mii de oameni, chemaţi la luptă împotriva tiranilor de pe toată faţa pămîntului, se ridicaseră de pe felurite plaiuri ale Franţei. Un tribunal revoluţionar în capitală, şi patruzeci sau cincizeci de mii de comitete revoluţionare în întreaga ţară; o lege privitoare la suspecţi, care spulbera orice rest de siguranţă a libertăţii şi a vieţii, şi lăsa pe orice cetăţean bun şi cinstit la discreţia oricărui cetăţean rău şi necinstit; închisori ticsite de oameni lipsiţi de orice vină... Ghilotina ajunsese la mare cinste. A fost tema populară pentru jesturi, a fost cel mai bun remediu pentru dureri de cap, a împiedicat infailibil părul să devină gri, a conferit o delicatese deosebită tenului, a fost Razorul Național care a ras aproape: cine sa sărutat La Guillotine prin fereastra mică și prins în sac, a fost semnul regenerării rasei umane, a înlocuit Crucea, modelele ei au fost purtate pe sânii din care Crucea a fost aruncată și a fost înclinată și crezută în unde Crucea a fost respinsă....Reteza atitea capete, încît atît ea cît şi pămîntul din jur se coloraseră într-un roşu putred. Se putea demonta în bucăţi, ca o jucărie drăcească, şi apoi se împreuna la loc acolo unde era nevoie de ea. îl amuţea pe cel bun de gură, îl dobora pe cel puternic, îl nimicea pe cel frumos, [in cateva minute].
Începuse Era nouă; regele fusese judecat, condamnat şi decapitat; Republica Libertăţii, Egalităţii, Fraternităţii se declarase pentru victorie sau moarte împotriva întregii omeniri înarmate; steagul negru fîlfîia zi şi noapte pe turlele catedralei Notre Dame; trei sute de mii de oameni, chemaţi la luptă împotriva tiranilor de pe toată faţa pămîntului, se ridicaseră de pe felurite plaiuri ale Franţei. Un tribunal revoluţionar în capitală, şi patruzeci sau cincizeci de mii de comitete revoluţionare în întreaga ţară; o lege privitoare la suspecţi, care spulbera orice rest de siguranţă a libertăţii şi a vieţii, şi lăsa pe orice cetăţean bun şi cinstit la discreţia oricărui cetăţean rău şi necinstit; închisori ticsite de oameni lipsiţi de orice vină...
Ghilotina ajunsese la mare cinste. A fost tema populară pentru jesturi, a fost cel mai bun remediu pentru dureri de cap, a împiedicat infailibil părul să devină gri, a conferit o delicatese deosebită tenului, a fost Razorul Național care a ras aproape: cine sa sărutat La Guillotine prin fereastra mică și prins în sac, a fost semnul regenerării rasei umane, a înlocuit Crucea, modelele ei au fost purtate pe sânii din care Crucea a fost aruncată și a fost înclinată și crezută în unde Crucea a fost respinsă....Reteza atitea capete, încît atît ea cît şi pămîntul din jur se coloraseră într-un roşu putred. Se putea demonta în bucăţi, ca o jucărie drăcească, şi apoi se împreuna la loc acolo unde era nevoie de ea. îl amuţea pe cel bun de gură, îl dobora pe cel puternic, îl nimicea pe cel frumos, [in cateva minute].
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
De la Monarhie până la <strong>Anarhie</strong><br />
acelei puteri pr<strong>in</strong> care s-a făcut schimbarea. Un asemenea act de ascultare de legile papale va<br />
fi un semn de supunere față de papa, în locul supunerii față de Dumnezeu.<br />
Papalitatea a încercat să schimbe Legea lui Dumnezeu. Porunca a doua, care <strong>in</strong>terzice<br />
înch<strong>in</strong>area la chipuri, a fost scoasă d<strong>in</strong> Lege, iar porunca a patra a fost schimbată în așa fel,<br />
încât să autorizeze păzirea zilei întâi ca sabat, în locul zilei a șaptea. Dar papistașii susț<strong>in</strong>, ca<br />
motiv pentru scoaterea poruncii a doua, că aceasta nu este necesară, fi<strong>in</strong>d <strong>in</strong>clusă în prima<br />
poruncă, și că ei dau Legii înțelesul exact pe care Dumnezeu l-a <strong>in</strong>tenționat. Dar aceasta nu<br />
este schimbarea prevestită de profet. Profeția vorbește despre o schimbare <strong>in</strong>tenționată,<br />
deliberată: „Ea se va încumeta să schimbe vremile și Legea”. Schimbarea poruncii a patra<br />
împl<strong>in</strong>ește exact profeția. Pentru aceasta, s<strong>in</strong>gura autoritate <strong>in</strong>vocată este aceea a bisericii.<br />
Aici, puterea papală se ridică pe față mai presus de Dumnezeu.<br />
În timp ce adevărații înch<strong>in</strong>ători ai lui Dumnezeu se vor deosebi pr<strong>in</strong> păzirea poruncii a<br />
patra — pentru că ea este semnul puterii Sale creatoare și dovada dreptului Său de a pret<strong>in</strong>de<br />
omului ascultarea și înch<strong>in</strong>area — înch<strong>in</strong>ătorii fiarei se vor caracteriza pr<strong>in</strong> eforturile lor de a<br />
desfi<strong>in</strong>ța Ziua de am<strong>in</strong>tire a Creatorului și a înălța <strong>in</strong>stituția Romei. Tocmai în susț<strong>in</strong>erea<br />
dum<strong>in</strong>icii și-a rostit papalitatea primele ei pretenții arogante (vezi notele suplimentare) și<br />
primul ei apel la puterea statului a fost pentru a impune păzirea dum<strong>in</strong>icii ca „Ziua Domnului”.<br />
Dar Biblia arată către ziua a șaptea, și nu către ziua întâi, ca fi<strong>in</strong>d ziua Domnului. Hristos a<br />
spus: „Fiul omului este Domn chiar și al Sabatului”. Porunca a patra spune clar: „Ziua a șaptea<br />
este Sabatul Domnului”. Iar pr<strong>in</strong> profetul Isaia, Domnul o numește ca fi<strong>in</strong>d „Ziua Mea cea<br />
sfântă” (Marcu 2, 28; Isaia 58, 13).<br />
Susț<strong>in</strong>erea atât de des folosită că Hristos a schimbat Sabatul este dezaprobată de cuv<strong>in</strong>tele<br />
categorice ale Domnului Hristos. În Predica de pe Munte, El a zis: „Să nu credeți că am venit<br />
să stric Legea sau proorocii; am venit nu să stric, ci să împl<strong>in</strong>esc. Căci adevărat vă spun, câtă<br />
vreme nu va trece cerul și pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă d<strong>in</strong> Lege, îna<strong>in</strong>te<br />
ca să se fi întâmplat toate lucrurile. Așa că, oric<strong>in</strong>e va strica una d<strong>in</strong> cele mai mici d<strong>in</strong> aceste<br />
porunci, și va învăța pe oameni așa, va fi chemat cel mai mic în Împărăția cerurilor; dar oric<strong>in</strong>e<br />
le va păzi, și va învăța pe alții să le păzească, va fi chemat mare în Împărăția cerurilor” (Matei<br />
5, 17-19).<br />
Este un fapt în general admis de către protestanți că Scripturile nu oferă nici o autoritate<br />
pentru schimbarea Sabatului. Acest lucru este clar arătat în publicațiile editate de Societatea<br />
Americană de Tractate și de American Sunday School Union. Una d<strong>in</strong>tre aceste lucrări<br />
recunoaște „tăcerea totală a Noului Testament cu privire la o poruncă clară în favoarea<br />
Sabatului (Dum<strong>in</strong>ica, ziua întâi a săptămânii) sau a unor reguli precise pentru păzirea ei”.<br />
(George Elliot, The Abid<strong>in</strong>g Sabbath, p. 184). Un altul spune: „Până la moartea lui Hristos,<br />
nu s-a făcut nici o schimbare cu privire la această zi; și, atât cât ne arată rapoartele, ei<br />
(apostolii) n-au ... dat nici o poruncă lămurită care să încurajeze părăsirea Sabatului zilei a<br />
șaptea și păzirea lui în prima zi a săptămânii.” (A. E. Waffle, The Lord’s Day, pp. 186-188)<br />
281
Change language