Din Monarchie pana in Anarhie
Începuse Era nouă; regele fusese judecat, condamnat şi decapitat; Republica Libertăţii, Egalităţii, Fraternităţii se declarase pentru victorie sau moarte împotriva întregii omeniri înarmate; steagul negru fîlfîia zi şi noapte pe turlele catedralei Notre Dame; trei sute de mii de oameni, chemaţi la luptă împotriva tiranilor de pe toată faţa pămîntului, se ridicaseră de pe felurite plaiuri ale Franţei. Un tribunal revoluţionar în capitală, şi patruzeci sau cincizeci de mii de comitete revoluţionare în întreaga ţară; o lege privitoare la suspecţi, care spulbera orice rest de siguranţă a libertăţii şi a vieţii, şi lăsa pe orice cetăţean bun şi cinstit la discreţia oricărui cetăţean rău şi necinstit; închisori ticsite de oameni lipsiţi de orice vină... Ghilotina ajunsese la mare cinste. A fost tema populară pentru jesturi, a fost cel mai bun remediu pentru dureri de cap, a împiedicat infailibil părul să devină gri, a conferit o delicatese deosebită tenului, a fost Razorul Național care a ras aproape: cine sa sărutat La Guillotine prin fereastra mică și prins în sac, a fost semnul regenerării rasei umane, a înlocuit Crucea, modelele ei au fost purtate pe sânii din care Crucea a fost aruncată și a fost înclinată și crezută în unde Crucea a fost respinsă....Reteza atitea capete, încît atît ea cît şi pămîntul din jur se coloraseră într-un roşu putred. Se putea demonta în bucăţi, ca o jucărie drăcească, şi apoi se împreuna la loc acolo unde era nevoie de ea. îl amuţea pe cel bun de gură, îl dobora pe cel puternic, îl nimicea pe cel frumos, [in cateva minute].
Începuse Era nouă; regele fusese judecat, condamnat şi decapitat; Republica Libertăţii, Egalităţii, Fraternităţii se declarase pentru victorie sau moarte împotriva întregii omeniri înarmate; steagul negru fîlfîia zi şi noapte pe turlele catedralei Notre Dame; trei sute de mii de oameni, chemaţi la luptă împotriva tiranilor de pe toată faţa pămîntului, se ridicaseră de pe felurite plaiuri ale Franţei. Un tribunal revoluţionar în capitală, şi patruzeci sau cincizeci de mii de comitete revoluţionare în întreaga ţară; o lege privitoare la suspecţi, care spulbera orice rest de siguranţă a libertăţii şi a vieţii, şi lăsa pe orice cetăţean bun şi cinstit la discreţia oricărui cetăţean rău şi necinstit; închisori ticsite de oameni lipsiţi de orice vină...
Ghilotina ajunsese la mare cinste. A fost tema populară pentru jesturi, a fost cel mai bun remediu pentru dureri de cap, a împiedicat infailibil părul să devină gri, a conferit o delicatese deosebită tenului, a fost Razorul Național care a ras aproape: cine sa sărutat La Guillotine prin fereastra mică și prins în sac, a fost semnul regenerării rasei umane, a înlocuit Crucea, modelele ei au fost purtate pe sânii din care Crucea a fost aruncată și a fost înclinată și crezută în unde Crucea a fost respinsă....Reteza atitea capete, încît atît ea cît şi pămîntul din jur se coloraseră într-un roşu putred. Se putea demonta în bucăţi, ca o jucărie drăcească, şi apoi se împreuna la loc acolo unde era nevoie de ea. îl amuţea pe cel bun de gură, îl dobora pe cel puternic, îl nimicea pe cel frumos, [in cateva minute].
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
De la Monarhie până la <strong>Anarhie</strong><br />
cu bucurie situația și n-au pierdut timpul lenev<strong>in</strong>d sau cârt<strong>in</strong>d. Cu toate că deseori erau ch<strong>in</strong>uiți<br />
de sărăcie, ei mulțumeau lui Dumnezeu pentru b<strong>in</strong>ecuvântările care le erau încă date și-și<br />
găseau bucuria în comuniunea spirituală nest<strong>in</strong>gherită. „Erau conștienți că sunt peregr<strong>in</strong>i și<br />
nu căutau prea mult bunurile pământești, ci își înălțau ochii către cer, țara lor cea mai scumpă,<br />
și își l<strong>in</strong>ișteau astfel sufletul” (Bancroft, pt. 1, cap. 12, par. 15).<br />
În exil și în greutăți, dragostea și cred<strong>in</strong>ța lor se întărea. Ei se încredeau în făgădu<strong>in</strong>țele<br />
Domnului, iar El nu i-a părăsit în timp de nevoie. Îngerii Săi erau lângă ei pentru a-i încuraja<br />
și a-i sprij<strong>in</strong>i. Iar când mâna lui Dumnezeu le-a arătat drumul peste mare, către un pământ<br />
unde și-ar fi putut găsi o țară în care să lase copiilor lor o moștenire prețioasă a libertății<br />
religioase, au pornit întracolo, fără să oscileze, pe calea arătată de Providență. Dumnezeu a<br />
îngăduit să v<strong>in</strong>ă încercări peste poporul Lui spre a-l pregăti pentru împl<strong>in</strong>irea planului Său<br />
m<strong>in</strong>unat față de el. Biserica decăzuse prea mult ca să mai poată fi ridicată. Dumnezeu era gata<br />
să-Și reverse puterea asupra lor, pentru a da lumii altă dovadă că nu îi va uita pe aceia care se<br />
încred în El. El călăuzise evenimentele pentru a provoca ura lui Satana și uneltirile oamenilor<br />
răi, ca slava Sa să crească și să aducă poporul Său într-un loc sigur. Persecuția și exilul urmau<br />
să deschidă drumul libertății.<br />
Atunci când pentru prima oară au fost siliți să se despartă de Biserica Anglicană, puritanii<br />
s-au unit pr<strong>in</strong>tr-un legământ solemn, ca popor liber al Domnului, „să meargă împreună în<br />
toate căile Lui cunoscute sau pe cale de a fi făcute cunoscut”. (J.Brown, The Pilgrim Fathers,<br />
p. 74). Aici era adevăratul spirit al Reformei, pr<strong>in</strong>cipiul vital al protestantismului. Pentru<br />
motivul acesta au plecat peregr<strong>in</strong>ii d<strong>in</strong> Olanda, pentru a-și găsi un căm<strong>in</strong> în Lumea Nouă. John<br />
Rob<strong>in</strong>son, pastorul lor, care a fost prevenit în mod providențial să nu-i însoțească, în cuvântul<br />
lui de adio către exilați a spus:<br />
„Fraților, suntem pe cale să ne despărțim pentru multă vreme și Domnul știe dacă voi mai<br />
trăi ca să vă mai văd vreodată fața. Chiar dacă Domnul a hotărât să vă văd sau nu, vă conjur,<br />
îna<strong>in</strong>tea lui Dumnezeu și a îngerilor Lui b<strong>in</strong>ecuvântați, să mă urmați numai atât cât L-am<br />
urmat eu pe Hristos. Dacă Dumnezeu vă va descoperi altceva, pr<strong>in</strong> oricare <strong>in</strong>strument al Său,<br />
fiți tot atât de gata să-l primiți, precum ați fost totdeauna gata de a primi orice adevăr în timpul<br />
lucrării mele; căci sunt conv<strong>in</strong>s că Domnul mai are adevăr și lum<strong>in</strong>ă care să izvorască d<strong>in</strong><br />
sfântul Său Cuvânt. (Martyn, vol. 5, p. 70) În ce mă privește, nu pot deplânge destul starea<br />
bisericilor reformate care au ajuns la stagnare în religie și nu vor merge mai departe decât<br />
<strong>in</strong>strumentele reformei lor. Lutheranii nu pot merge mai departe decât a văzut Luther ... iar<br />
calv<strong>in</strong>iștii, precum vedeți, rămân fermi acolo unde i-a lăsat marele bărbat al lui Dumnezeu,<br />
care nici el n-a văzut toate lucrurile. Aceasta este o nenorocire pe care nu o putem deplânge<br />
îndeajuns, deoarece ei, cu toate că au fost lum<strong>in</strong>i arzătoare și strălucitoare în vremea lor, totuși<br />
n-au cunoscut toate planurile lui Dumnezeu, însă dacă ar trăi acum, ar fi tot atât de gata să<br />
îmbrățișeze o lum<strong>in</strong>ă mai mare decât aceea pe care au primit-o la început.” (D.Neal, History<br />
of the Puritans, vol. 1, p. 269)<br />
181
Change language