Din Monarchie pana in Anarhie
Începuse Era nouă; regele fusese judecat, condamnat şi decapitat; Republica Libertăţii, Egalităţii, Fraternităţii se declarase pentru victorie sau moarte împotriva întregii omeniri înarmate; steagul negru fîlfîia zi şi noapte pe turlele catedralei Notre Dame; trei sute de mii de oameni, chemaţi la luptă împotriva tiranilor de pe toată faţa pămîntului, se ridicaseră de pe felurite plaiuri ale Franţei. Un tribunal revoluţionar în capitală, şi patruzeci sau cincizeci de mii de comitete revoluţionare în întreaga ţară; o lege privitoare la suspecţi, care spulbera orice rest de siguranţă a libertăţii şi a vieţii, şi lăsa pe orice cetăţean bun şi cinstit la discreţia oricărui cetăţean rău şi necinstit; închisori ticsite de oameni lipsiţi de orice vină... Ghilotina ajunsese la mare cinste. A fost tema populară pentru jesturi, a fost cel mai bun remediu pentru dureri de cap, a împiedicat infailibil părul să devină gri, a conferit o delicatese deosebită tenului, a fost Razorul Național care a ras aproape: cine sa sărutat La Guillotine prin fereastra mică și prins în sac, a fost semnul regenerării rasei umane, a înlocuit Crucea, modelele ei au fost purtate pe sânii din care Crucea a fost aruncată și a fost înclinată și crezută în unde Crucea a fost respinsă....Reteza atitea capete, încît atît ea cît şi pămîntul din jur se coloraseră într-un roşu putred. Se putea demonta în bucăţi, ca o jucărie drăcească, şi apoi se împreuna la loc acolo unde era nevoie de ea. îl amuţea pe cel bun de gură, îl dobora pe cel puternic, îl nimicea pe cel frumos, [in cateva minute].
Începuse Era nouă; regele fusese judecat, condamnat şi decapitat; Republica Libertăţii, Egalităţii, Fraternităţii se declarase pentru victorie sau moarte împotriva întregii omeniri înarmate; steagul negru fîlfîia zi şi noapte pe turlele catedralei Notre Dame; trei sute de mii de oameni, chemaţi la luptă împotriva tiranilor de pe toată faţa pămîntului, se ridicaseră de pe felurite plaiuri ale Franţei. Un tribunal revoluţionar în capitală, şi patruzeci sau cincizeci de mii de comitete revoluţionare în întreaga ţară; o lege privitoare la suspecţi, care spulbera orice rest de siguranţă a libertăţii şi a vieţii, şi lăsa pe orice cetăţean bun şi cinstit la discreţia oricărui cetăţean rău şi necinstit; închisori ticsite de oameni lipsiţi de orice vină...
Ghilotina ajunsese la mare cinste. A fost tema populară pentru jesturi, a fost cel mai bun remediu pentru dureri de cap, a împiedicat infailibil părul să devină gri, a conferit o delicatese deosebită tenului, a fost Razorul Național care a ras aproape: cine sa sărutat La Guillotine prin fereastra mică și prins în sac, a fost semnul regenerării rasei umane, a înlocuit Crucea, modelele ei au fost purtate pe sânii din care Crucea a fost aruncată și a fost înclinată și crezută în unde Crucea a fost respinsă....Reteza atitea capete, încît atît ea cît şi pămîntul din jur se coloraseră într-un roşu putred. Se putea demonta în bucăţi, ca o jucărie drăcească, şi apoi se împreuna la loc acolo unde era nevoie de ea. îl amuţea pe cel bun de gură, îl dobora pe cel puternic, îl nimicea pe cel frumos, [in cateva minute].
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
De la Monarhie până la <strong>Anarhie</strong><br />
n-au ales frica Domnului”, „de aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor, și se vor sătura cu<br />
sfaturile lor”. (Proverbe 1, 29.31)<br />
Martorii cred<strong>in</strong>cioși ai lui Dumnezeu, uciși de puterea hulitoare care „a ieșit d<strong>in</strong> fântâna<br />
adâncului”, nu aveau să rămână multă vreme tăcuți. „După trei zile și jumătate, Duhul vieții<br />
de la Dumnezeu a <strong>in</strong>trat în ei și au stat în picioare; o mare frică a apucat pe aceia care i-au<br />
văzut.” (Apocalipsa 11, 11). Anul 1793 a fost acela în care decretul care desfi<strong>in</strong>ța religia<br />
creșt<strong>in</strong>ă și resp<strong>in</strong>gea Biblia a fost trecut pr<strong>in</strong> Convenția Națională a Franței. Trei ani și<br />
jumătate mai târziu, o rezoluție care anula aceste decrete și care dădea toleranță pentru<br />
Scripturi a fost adoptată de aceeași <strong>in</strong>stituție. Lumea a rămas uluită de imensitatea<br />
nelegiuirilor pe care a adus-o resp<strong>in</strong>gerea descoperirilor sf<strong>in</strong>te, iar oamenii au recunoscut<br />
nevoia de cred<strong>in</strong>ță în Dumnezeu și în Cuvântul Său ca temelie a virtuții și a moralității.<br />
Domnul spune: „Pe c<strong>in</strong>e ai batjocorit și ai ocărât tu? Împotriva cui ți-ai ridicat glasul, și ți-ai<br />
îndreptat ochii? Împotriva Sfântului lui Israel” (Isaia 37, 23). „De aceea iată că le arăt, de data<br />
aceasta, și-i fac să știe puterea și tăria Mea; și vor cunoaște că Numele Meu este<br />
Domnul.”(Ieremia 16, 21)<br />
Cu privire la cei doi martori, profetul declară mai departe: „Și au auzit d<strong>in</strong> cer un glas tare,<br />
care le zicea: Suiți-vă aici! Și s-au suit într-un nor spre cer; iar vrăjmașii lor i-au văzut”.<br />
(Apocalipsa 11, 12). Cu toate că Franța s-a războit cu cei doi martori ai lui Dumnezeu, ei au<br />
fost onorați ca niciodată mai îna<strong>in</strong>te. În anul 1804, a fost organizată Societatea Biblică pentru<br />
Britania și Stră<strong>in</strong>ătate. Aceasta a fost urmată de organizații asemănătoare, cu nenumărate<br />
ramuri pe cont<strong>in</strong>entul european. În anul 1816, a fost întemeiată Societatea Biblică Americană.<br />
Când a fost organizată Societatea Britanică, Biblia fusese tipărită și răspândită în 50 de limbi.<br />
De atunci a fost tradusă în mai multe sute de limbi și dialecte (vezi notele suplimentare).<br />
Timp de 50 de ani, până în anul 1792, se dăduse puț<strong>in</strong>ă atenție misiunilor stră<strong>in</strong>e. Nu<br />
fusese înfi<strong>in</strong>țată nici o nouă societate și existau doar câteva biserici care făceau eforturi pentru<br />
răspândirea creșt<strong>in</strong>ismului în țările păgâne. Dar spre încheierea secolului al XVIII-lea, s-a<br />
produs o mare schimbare. Oamenii nu s-au mai mulțumit cu rezultatele raționalismului și șiau<br />
dat seama de nevoia descoperirii div<strong>in</strong>e și a unei religii practice. De la această dată, lucrarea<br />
misiunilor stră<strong>in</strong>e a ajuns la o dezvoltare fără precedent (vezi notele suplimentare). Progresele<br />
tiparului au dat un mare avânt lucrării de răspândire a Bibliei. Mijloacele crescânde de<br />
comunicație d<strong>in</strong>tre diferitele țări, dărâmarea vechilor bariere ale prejudecăților și<br />
exclusivismului național împreună cu pierderea puterii pământești de către pontiful Romei au<br />
deschis calea pentru <strong>in</strong>trarea Cuvântului lui Dumnezeu. Timp de câțiva ani, Biblia a fost<br />
vândută fără vreo restricție pe străzile Romei și a fost dusă în toate părțile locuite ale globului.<br />
Voltaire cel necred<strong>in</strong>cios a spus o dată cu îngâmfare: „Am obosit să-l tot aud pe oameni<br />
repetând că doisprezece bărbați au întemeiat religia creșt<strong>in</strong>ă. Voi dovedi că un s<strong>in</strong>gur om este<br />
destul pentru a o distruge”. Au trecut generații întregi de la moartea lui. Milioane de oameni<br />
s-au unit în lupta împotriva Bibliei. Dar este departe de a fi distrusă, căci acolo unde în vremea<br />
178
Change language