REMEMBRANCE IN TIME - Index of

Lupta cu naŃionalismul în rândul clericilor, dar şi transformarea slujirii bisericeşti întrun
business profitabil, a mărit numărul celor nemulŃumiŃi de activitatea pastorală a lui
Nectarie. Unii, nemaidorind să plătească taxe neoficiale episcopiei, cum era cazul
preotului Samuil Salamon, activau ilegal, slujind în bisericile închise din diferite
localităŃi 17 . Este surprinzător că aceşti preoŃi erau toleraŃi şi chiar ajutaŃi de autorităŃile
locale care cunoşteau destul de bine situaŃia internă din Eparhia Chişinăului. Despre
fenomenul preoŃilor călători, etichetaŃi ca „răzvrătiŃi impostori”, episcopul Nectarie
raporta lui P. Romenschii că „autorităŃile locale în mai multe raioane nu întreprind
măsuri reale pentru stoparea activităŃii pseudopreoŃilor, care nu sunt înregistraŃi dar
slujesc pe la biserici închise şi la casa oamenilor. Aceşti impostori prejudiciază statul şi,
fiind nepedepsiŃi, îşi răspândesc în mai multe raioane activitatea” 18 .
AlŃi preoŃi, pentru a-şi face dreptate, plecau la Patriarhia de la Moscova cerând
permisiunea de a sluji în parohiile Eparhiei Chişinău. Un astfel de preot, cu numele
Filaret Şundeac, a fost arestat în 1955 şi judecat penal conform art. 110 şi 180/1 ale
Codului Penal al U.R.S.S. La interogatoriu el a declarat că are permisiunea de a sluji în
biserica din satul Crocmaz, raionul Olăneşti, de la însuşi patriarhul Alexei I al
Moscovei, însă Episcopul Nectarie i-a luat această permisiune pentru că el a refuzat să-i
plătească episcopului 10 mii de ruble ∗ pentru procurarea unei maşini şi nu ducea
cadouri reprezentanŃilor eparhiei 19 . Implicarea lui Nectarie în sfera economică a devenit
atât de mare încât unele din departamentele financiare raionale, pentru a încasa
impozitele pe venit de la clerici, care erau ilegale, se adresau direct la episcop pentru ca
el să-i impună să plătească 20 . Râvna ierarhului pentru binele patriei era apreciată de
autorităŃile sovietice în felul următor: „În timpul aflării sale în R.S.S.M., arhiepiscopul
Nectarie s-a recomandat pozitiv şi a dat dovadă de loialitate şi aspiraŃii patriotice” 21 .
Pentru aceste merite deosebite, Patriarhia Rusă, în februarie 1956, i-a acordat rangul de
arhiepiscop al Chişinăului şi al Moldovei 22 .
Ca reacŃie la abuzurile din partea episcopului Nectarie şi în dorinŃa de a le opri, un
grup de preoŃi în frunte cu arhimandritul Macarie (Misail ChiriŃă), fiind încurajaŃi de
schimbările politice din U.R.S.S., adresează în primăvara anului 1956 o scrisoare
mareşalului Jucov în care cere sprijinul pentru Biserica din Moldova în vederea
redobândirii statutului de Mitropolie şi obŃinerii autonomiei în cadrul Patriarhiei
Moscovei. De asemenea, în această scrisoare era exprimată dorinŃa ca întâistătătorul
17 ANRM, F. 3046, i. 1, d. 56, f. 59.
18 ANRM, F. 3046, i. 1, d. 64, f. 15.
∗ Pentru comparaŃie; chiria apartamentului cu o cameră în Chişinău costa 100 ruble lunar, un
muncitor, în mediu, primea 200 ruble lunar, iar P. Romenschii, în 1956, avea salariu lunar de la
1200 la 1400 ruble (ANRM, F. 3046, i. 1, d. 64, f. 88).
19 ANRM, F. 3046, i 1, d. 56, f. 32.
20 ANRM, F. 3046, i 1, d. 56, f. 176.
21 ANRM, F. 3046, i. 1, d. 64, f. 62.
22 Ibidem.
578