REMEMBRANCE IN TIME - Index of

prin contractare. Prioritar se acaparau viile i livezile de la care se ob ineau recolte
bogate de fructe i struguri 93 .
Presiuni din partea organiza iilor de stat au fost efectuate i la mănăstirea Japca. În
1948, stare a mănăstirii Japca, egumena Pahomeea, a depus o reclama ie împotriva
directorului Combinatului Industrial din raionul Vertujeni, care dorea să înstrăineze din
averea mănăstiri 3 ha de pământ în scopul extragerii hidroxidului de calciu (varul stins).
Peti ia a fost înaintată pre edintelui Comitetului Executivului al raionului Vertujeni
pentru a lua măsurile de rigoare 94 . La 19 aprilie 1955, administra ia colhozului din satul
Japca s-a adresat instan elor superioare cu rugămintea de a transfera la balan a
gospodăriei colective o construc ie mănăstirească pentru adăpostirea animalelor 95 . La 21
mai 1959, stare a Serafima l-a informat pe arhiepiscopul Chi inăului i Moldovei
Nektarii despre faptul că mănăstirea Japca n-a fost recompensată pentru munca prestată în
colhozul „Moldova” 96 . În septembrie 1959, drept urmare a ac iunilor de intimidare,
mănăstirea Japca a fost deposedată de aproape întreaga mo ie, rămânând doar cu 6 ha de
pământ 97 . Călugări ele au fost for ate să meargă i să lucreze în colhoz. Rămânând fără
gospodărie, acestea men ineau i între ineau doar grădina i via din jurul mănăstirii.
La 26 noiembrie 1958, a fost adoptată o hotărâre a Consiliului de Mini tri al RSS
Moldovenească „Cu privire la impozitarea veniturilor mănăstirilor”, conform căreia
impozitul pentru un ar de pământ arabil în raioanele Otaci, Rezina, Flore ti constituia 16
ruble, pentru Răciula – 20 ruble; impozitul se majora în direc ia raioanelor de sud,
ajungând la 50 ruble pentru un ar în raionul Bender 98 . La 23 ianuarie 1959, Biroul CC al
PCM a propus reducerea la minimum a suprafe elor loturilor de pământ ale mănăstirilor
active, prin stabilirea unei norme de 0,1 ha pentru un călugăr. Urmau să fie confiscate
terenurile care aveau cele mai mari venituri (livezi, vii etc.). Pe viitor mănăstirile urmau
să achite arenda către stat pentru toate clădirile de locuit, construc iile auxiliare
gospodăre ti i altele aflate în folosin a lor 99 .
S-au aplicat i ac iuni moderate, „mai umane” de lichidare a mănăstirilor. La 31
mai 1947, în conformitate cu Hotărârea Consiliului de Mini tri al RSS Moldovene ti
„Despre activită ile de protec ie i restaurare a monumentelor de arhitectură din RSS
Moldovenească”, o parte din complexurile mănăstire ti au fost luat sub ocrotirea
statului 100 , ac iune, care, de fapt, nu erau altceva decât o formă de ingerin ă în treburile
interne ale sfintelor lăca e de către autorită ile sovietice. Astfel, în 1952, potrivit
declara iei împuternicitului, cauza închiderii mănăstirea de călugări din Hârjauca era
descre terea numărului de monahi i necesitatea ocrotirii clădirii ca monument de
arhitectură 101 .
Cazul mănăstirii Japca. Mănăstirea Japca cu hramul Înăl area Domnului este situată
în apropierea satului Japca, raionul Floreşti, pe o înălŃime stâncoasă a malului drept al
fluviului Nistru. Este unicul aşezământ monastic din spaŃiul pruto-nistrean care
funcŃionează neîntrerupt de la înfiinŃare – din a doua jumătate a sec. XVII. Până în 1916,
mănăstirea a fost locuită de monahi, iar din acel an şi până în prezent – de călugăriŃe
849