REMEMBRANCE IN TIME - Index of

dresaŃi special să îi atace dacă se prăbuşeau la pământ sau dacă încercau să se odihnească,
mâncarea şi apa în această colonie erau foarte proaste, „setea era chinuitoare” deŃinuŃii au
băut apă din Dunăre sau din bălŃile de pe teren. Persoanele decedate, din acest lagăr, erau
zidite în diguri, sau erau lăsate pradă şobolanilor 11 . În lagărul de la Giurgeni o activitate
foarte grea a fost munca la orezărie. Această muncă începea la ora 6 şi se termina la ora
18, în tot acest timp deŃinuŃii erau obligaŃi să stea tot timpul în apă 12 . DeŃinuŃii erau bătuŃi
dacă „înecau orezul”, comandatul acestei colonii în perioada 1960 – 1962 Alexandru
Dumitru IoaniŃescu afirma că: „puşcăriaşii înecau orezul intenŃionat, aşa că mai primeau
o altoială” 13 .
Lagărul de muncă Periprava, tot din Balta Brăilei, deŃinuŃii politici au muncit vara la
creşterea animalelor şi în agricultură, iar iarna la recoltarea stufului. Numărul deŃinuŃilor,
de aici, variază de la an la an în funcŃie de transferurile făcute de la o colonie la alta. În
anul 1957 erau 2.400 de deŃinuŃi, în 1959 erau 1800, în 1962 numărul deŃinuŃilor era de
3.255 14 , preoŃii greco-catolici din Episcopia Lugojeană ce au fost în această colonie de
muncă sunt: Bălan Ştefan [Lugoj], Bele Ioan [Caransebeş], Craşovan Ioan [Timişoara],
Pecican Petru [Arad], Toma Ioan (credincios greco-catolic) [Vermeş, Caraş-Severin] 15 .
În această colonie deŃinuŃii sufereau de frig, foame, bătăi zilnice, dar şi de norme de
muncă imposibil de realizat. Conform mărturiilor la Periprava mureau în fiecare noapte
doi sau trei deŃinuŃi, care erau îngropaŃi în gropi comune 16 .
Un alt lagăr de muncă, tot din Balta Brăilei, în care au fost preoŃi greco-catolici din
Banat 17 a fost Salcia. Scopul acestui lagăr de muncă a fost de a ridica un dig pentru
protejarea BălŃi Brăilei de inundaŃiile Dunării. Aici deŃinuŃii munceau la creşterea
animalelor, în agricultură, la recoltarea stufului şi a papurii, dar cea mai istovitoare muncă
era construirea digului, normele pe zi au fost de 3 m³ pe zi pentru un deŃinut, iar munca
pentru cărarea pământului se făcea cu roaba, târnăcopul şi cazmaua 18 .
Aici normele erau imposibil de realizat, neîndeplinirea lor era pedepsită prin bătaie. La
sfârşitul zilei, deŃinuŃii care nu au realizat norma se aşezau la uşa comandatului în
aşteptarea bătăilor. Cu aceste excese de violenŃă administraŃia a ajuns să pedepsească cu
izolarea la carceră chiar şi morŃii. „DeŃinutul Cozma după ce a murit s-a constatat că nu
11 Cicerone IoniŃoiu, Morminte fără cruce. ContribuŃii la cronica rezistenŃei româneşti împotriva
dictaturii, accesibil online la adresa:
http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/morminte3/ (30 ianuarie
2012).
12 Ibidem.
13 TorŃionar şi deŃinut: mărturii în oglinda din lagărul comunist, accesibil online la adresa:
http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dezbateri/tortionar-si-detinut-marturii-in-oglinda-dinlagarul-comunist-157241-main_pic1.html,
(28 ianuarie 2012).
14 Dic Ńi onarul penitenciarelor din România comunistă (1945-1967), pag. 140.
15 Vezi tabel: PreoŃi ai Episcopiei de Lugoj în închisorile comuniste.
16 Octavian Onea, Închisoare fără condamnare: caruselul puşcăriilor Convorbiri cu prof. Ion
Mihăescu, în Memoria revista gândirii arestate, nr. 3-4, 2010, pag. 174.
17 PreoŃi Greco-Catolici din Banat: Craşovan Ioan [Timişoara], Crişan Alexandru [Geoagiu
Hunedoara], Toma Ioan (credincios greco-catolic) [Vermeş, Caraş-Severin].
18 DicŃionarul penitenciarelor din România comunistă (1945-1967), pag. 142.
773