REMEMBRANCE IN TIME - Index of

institu iilor religioase. Totodată, mănăstirea Japca, aflată la Nistru, în proximitatea fostei
RASSM i cu o ob te monahală vorbitoare de limbă rusă era mai bine acceptată de
autorită ile sovietice, decât alte lăca uri monahale în care se slujea în limba română.
În pofida faptului că mănăstirea n-a fost închisă, în scopul de a perturba totu i
oficierea serviciului divin, în lăca ul monahal militan ii ideologiei sovietice desfă urau
diverse ac iuni provocatoare. Conform unor mărturii ale timpului în noaptea de Sfintele
Pa ti, din anul 1966 sau 1967, mai mul i activi ti de partid i comsomoli ti din
oră elul Camenca i localită ile proxime au organizat ac iuni violente la mănăstirea
Japca. Astfel, în timpul oficierii serviciului divin, pe la orele 23:00, atunci când biserica
era arhiplină, inclusiv cu copii, grupări de activi ti de partid i comsomoli ti au început
să scandeze lozinci antireligioase, să lovească zgomotos în u ă i să arunce în geamurile
bisericii pietre i bucă i de fier. Monahiile de-abia au izbutit să-i adăpostească în chilii
mai întâi de toate pe copiii în stare de oc. Pornirile agresive ale provocatorilor au fost
anihilate de tinerii din Sănătăuca i Japca, care au venit în ajutor credincio ilor.
Călugări ele le-au acordat ajutor medical răni ilor, unii cu leziuni corporale provocate
de cu ite. În acea noapte oficierea divină a Sfântului Pa ti a fost oprită i doar spre
diminea ă au fost sfin ite alimentele. „Când s-a luminat de zi s-a desprins o imagine
infernală: pretutindeni se vedeau urme de ciocniri acerbe, sânge, cioburi de sticlă, în
cimitirul mănăstirii crucile erau profanate” 107 .
După 1981, ingerinŃa în afacerile mănăstirii a fost temperată, iar Patriarhia Rusă a
luat-o sub jurisdicŃia sa directă. Mai mult, în 1983, la insistenŃa arhiepiscopului Ionatan,
s-a obŃinut permisiunea ca în mănăstire să fie acceptate trei ascultătoare noi, iar în 1985
încă una. Toate acestea au avut loc în contextul în care autorităŃile interziceau categoric
includerea altor persoane în obştea monahală: se miza pe autolichidare. Sfântul locaş
reprezenta o oază de spiritualitate creştină într-o regiune în care domina ideologia
marxist-leninistă şi propaganda militantă a ateismului.
Ac iuni de rezisten ă împotriva închiderii mănăstirilor. Cazul mănăstirii Răciula. În
fiecare mănăstire existau călugări care se opuneau cu vehemen ii închiderii sfintelor
lăca e. Politica statului sovietic de a lichida prin forme violente lăca urile monahale au
generat diverse ac iuni de protest ale credincio ilor. Într-o scrisoare adresată eparhiei de
la Moscova se men iona: „Prea Înaltului patriarh al Moscovei i a toată Rusia Alexei.
Pre Înal i… A i lăsat turma lui Hristos i o răpesc lupii cei mari. i nu purta i griji de
ea. Nădejde nu-i nimic în dumneavoastră… Sunte i patriarhi numai de formă… Va zice
Mântuitorul: voi, slugi rele i lene e… Ce puteri are bietul norod, dacă voi nu da i nici
un sprijin. Cât norod pătima , neavând nici un sprijin de la voi… În satul Iurceni i
Bol un raionul Nisporeni s-a făcut închiderea sfintelor două biserici prin un preot de la
sfânta mănăstire Hârbovă . La Bol un au luat sfântul antimis i l-au dus la Episcop” 108 .
Unul dintre cele mai răsunătoare cazuri de refractare a fost cel de la mănăstirea Răciula,
„fenomen de-a dreptul unic pe parcursul ultimelor decenii” 109 . Aici sovieticii au
întâmpinat rezisten a fizică a credincio ilor care în perioada 23 iunie – 2 iulie 1959, au
stat continuu de gardă în jurul mănăstirii pentru a nu lichida complexul monastic 110 .
851