REMEMBRANCE IN TIME - Index of

Pe moment acŃiunea părea compromisă. În aceste condiŃii la, 25 iulie 1949, acasă la
Nistor Pop din Sărsig, s-au întâlnit câŃiva fruntaşi ai organizaŃiei. Aceştia au hotărât
amânarea declanşării acŃiunii pentru 1 august 1949. S-a definitivat organizarea fiecărui
grup de acŃiune. În prima fază urmau a fi 5 grupuri a câte 10 oameni, care aveau misiunea
specială de a da semnalul declanşării acŃiunilor în toate satele. AcŃiunea a pornit deci cu
circa 50 de oameni, la care trebuia apoi să se alăture locuitorii satelor. Din aceste grupe
de sacrificiu făceau parte inclusiv studenŃi care se aflau în vacanŃă 12 . Ei trebuia să asigure
paza satelor răsculate prin constituirea unor pichete la marginea localităŃilor pentru ca în
cazul apariŃiei forŃelor de represiune să anunŃe sătenii şi, în măsura posibilităŃilor, să
reziste până la sosirea de întăriri din aşezările ameninŃate.
Împrejurările au făcut ca data de 1 august 1949 să fie devansată în ceea ce priveşte
declanşarea acŃiunilor astfel ca prin 27-28 iulie 1949 acestea să fie în plină desfăşurare în
partea de nord-est a judeŃului, iar membrii OrganizaŃia România Independentă să fie în
mijlocul violentelor evenimente care vor urma. Este vorba de declanşarea revoltelor
Ńărăneşti cauzate de demararea procesului de colectivizare a agriculturii la începutul lui
martie 1949 şi tot ceea ce a urmat în direcŃia distrugerii satului românesc 13 . Arestările
care au urmat acestor evenimente au condus la încarcerarea lui Vasile Furtos şi a mai
multor membrii ai OrganizaŃiei România Independentă. Din acel moment aceasta a
dispărut din peisajul rezistenŃei anticomuniste româneşti.
Bibliografie
1. Aurel Brazdă, Augustin łărău, Revolte Ńărăneşti în documente şi fapte, Editura
Imprimeriei de Vest, Oradea, 2006.
2. Faur, Viorel, Faur, Antonio, O viaŃă de om sub "ochii" securităŃii, Editura UniversităŃii
din Oradea, 2006 Faur, Antonio, Căpitanul Ştefan Popescu - liderul grupului de
rezistenŃă din sudul Bihorului (1946-1950), în Anuarul Institutului de Istorie "George
BariŃ" din Cluj-Napoca, 2004.
3. Idem, Noi documente despre grupul de rezistenŃă anticomunistă din sudul Bihorului
(1946-1950), în Istoria - ca experienŃă intelectuală, Editura UniversităŃii din Oradea,
2001, p. 393 - 409.
4. Moisa, Gabriel, Colectivizare, rezistenŃă şi represiune în vestul României 1948-1951,
Editura Muzeului łării Crişurilor, Oradea, 1999.
5. Idem, Grupuri de rezistenŃă anticomunistă în lumea satului bihorean între anii 1948-
1950, în Acta Musei Porolissensis, 2000, 23.
6. Moisa, Gabriel, Primele revolte Ńărăneşti din judeŃul Bihor generate de procesul de
colectivizare a agriculturii, în Analele UniversităŃii din Oradea. Istorie-Arheologie,
1996-1997, 6-7.
7. Idem, Revolte Ńărăneşti din judeŃul Bihor cauzate de debutul procesului de
colectivizare a agriculturii, în Acta Musei Porolissensis, 2003, 25.
12 Ibidem
13 G. Moisa, Primele revolte Ńărăneşti din judeŃul Bihor generate de procesul de colectivizare a
agriculturii, în Analele UniversităŃii din Oradea. Istorie-Arheologie, 1996-1997, 6-7, p. 311-326;
Idem, Revolte Ńărăneşti din judeŃul Bihor cauzate de debutul procesului de colectivizare a
agriculturii, în Acta Musei Porolissensis, 2003, 25, p. 515-529
687