REMEMBRANCE IN TIME - Index of

dintre atuurile folosite a fost şi acela al „legăturilor puternice” în interiorul Batalionului
27 Vânători de Munte, deşi nu există nicio dovadă că discuŃiile purtate cu maiorul Ion
Dumitrache s-au concretizat în vreun fel. Astfel, întâlnirea de la Nucşoara cu plutonierul
Nicola a fost prezentată partizanilor, de către Arsenescu, ca o dovadă a legăturilor sale
strânse cu unitatea militară din Câmpulung. În acest sens, înainte de a-l afişa celorlalŃi,
locotenent-colonelul a discutat separat cu Nicola şi, conform celor declarate de Petre
ArnăuŃoiu, după introducere plutonierul le-a spus celor de faŃă că „a lucrat la ordine de
chemare în unitate, deci se pregătesc concentrări de trupe şi va isbucni războiul. Despre
acŃiuni comune ale armatei cu banda, în momentul declanşării războiului, plutonierul Paul
a spus că s-a aranjat ca maiorul Dumitrache din Godeni-Muscel să întreprindă cu
batalionul din Regimentul 2 [sic!] Vânători Muscel, batalion pe care-l comanda, o
incursiune în zona munŃilor Făgăraş, cu care ocazie îi va preda comanda numitului
Arsenescu Gheorghe” 16 . În continuare ArnăuŃoiu mai precizează că Arsenescu i-a dat lui
Pavel Nicola „câte un exemplar din documentele bandei pentru ca să fie incluşi pe ştate
de plată şi în efectivele militare. Nu am înŃeles bine ce a urmărit prin aceasta. Mai
degrabă cred că Arsenescu Gheorghe i-a dat lui Paul acele documente pentru a fi date
cuiva din rudele sale spre a le păstra. Amănunte privitor la modul cum va opera numitul
Paul să ne dea armament şi echipament nu am discutat, s-ar putea să fi vorbit despre
aceasta numai cu Arsenescu” 17 . După cum vom vedea, astfel de practici de influenŃare a
partizanilor vor avea rezultate neaşteptate.
În toamna lui 1949, fără să fi întreprins vreo acŃiune cu susŃinerea militarilor din
Câmpulung, retras din grupul de la Nucşoara în urma unei ambuscade, Gheorghe
Arsenescu a fost adăpostit o vreme, de către plutonierul Nicola, într-un loc izolat. Eşuarea
capturării sale de către Securitate în acest punct a condus la un nou val de arestări în
lunile noiembrie-decembrie 1949, printre cei ridicaŃi aflându-se şi subofiŃerii Pavel
Nicola, Dumitru Vasile, Petre Bunel şi Florian Voicescu. Momentul arestării lui Nicola -
15 noiembrie 1949 - este, în opinia noastră, punctul de plecare pentru dezvoltarea
ulterioară a teoriei „complotului militar”, deşi nici acesta, nici ceilalŃi trei subofiŃeri
amintiŃi nu au fost incluşi ulterior în lotul militarilor din Batalionul 27 Vânători de
Munte. AnchetaŃi la Piteşti până la 28 mai 1950, au fost incluşi în cel de-al doilea lot al
partizanilor lui Gheorghe Arsenescu, judecat în decembrie 1950 18 . Documentele anchetei
16
A.C.N.S.A.S., fond Penal, dosar nr. 50, vol. 44, f. 84.
17
Ibidem.
18
SentinŃa din 20 decembrie 1950 a consemnat următoarele condamnări: Popescu Constantin – 25
de ani muncă silnică; Chircă Gheorghe – 5 ani muncă silnică; Ciolan Nicolae – 20 de ani muncă
silnică; Luca ŞuŃu – 7 ani muncă silnică; Chircă Eugen – 8 ani muncă silnică; Nicola Pavel, Bunel
Petre, Voicescu Florian, Chrică Aurel, Marinescu Iosif, Marinescu Ioan, Georgescu Constantin,
Marinescu Virgil – 10 ani închisoare corecŃională; Vasile Dumitru, Milea Nicolae, Aurica Costea
– 8 ani închisoare corecŃională; Damian Vasile, Drăgoi Cornel – 7 ani închisoare corecŃională;
ArnăuŃoiu Victoria, Sorescu Ioan, ArnăuŃoiu LaurenŃia – 6 ani închisoare corecŃională; Chircă
Elena, Pâslaru Margareta, Marinescu Elisabeta, Stăncescu Gheorghe, Iosif NiŃu, Krasinski Maria,
Preda Ioan, Drăgoi Ioan – 5 ani închisoare corecŃională; Chircă D. Gheorghe, Luca Petrică,
Samoilă Constantin, Marinescu Alexandru – 4 ani închisoare corecŃională; Nicola Maria, Cojocaru
821