REMEMBRANCE IN TIME - Index of

MILITARII DIN EXILUL ROMÂNESC
POSTBELIC ŞI CONDAMNAREA
COMUNISMULUI
Mihaela TOADER 1
La sfârşitul război mondial un număr restrâns de militari români fie aflaŃi la post în
Ńările vest europene, unde îndeplineau diferite misiuni diplomatice, fie trimişi la studii în
Germania sau cei făcuŃi prizonieri cu ocazia desfăşurării operaŃiunilor militare pe frontul de
vest la care se adaugă, mai târziu cei îndepărtaŃi în mod abuziv din armată pe criterii politice,
au ales calea exilului. MulŃi dintre aceştia au luat atitudine privind condamnarea
comunismului.
Aşa cum rezultă din documentele parcurse, majoritatea militarilor români au plecat din
Ńară în perioada anilor 1941-1950 2 . EvoluŃia organizării reprezentanŃilor militarilor în exil s-a
dezvoltat în raport sau în funcŃie de evenimentele internaŃionale cât şi din perspectiva
acŃiunilor sovieticilor din Ńară.
Pe de altă parte se crează o ca urmare a Războiului Rece o imagine a unui continent
european divizat între o Europă de Vest afectată de americanizare şi o Europă Răsăriteană
sovietizată. Geografic şi simbolic, „dezbaterea din Occident legată de prezenŃa americană în
Europa identifică aproape întotdeauna Vechiul Continent cu partea sa vestică. De obicei,
cealaltă parte a Europei e menŃionată marginal, sau e pur şi simplu ignorată. Atunci când e
luată în discuŃie, prezenŃa americană în Europa Răsăriteană e prezentată arareori ca o temă
autonomă, fiind de obicei folosită în contexte în care se dezbate eficienŃa diolomaŃiei
culturale americane în timpul Războiului Rece. Cu alte cuvinte, despre ce fel de prezenŃă
1
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Bucureşti,
Romania.
2
Se poate vorbi de două perioade în care militarii români au plecat din Ńară: 1. între anii 1941-1945, se
încadrează cei proveniŃi dintre legionarii persecutaŃi în timpul regimului instaurat de regimul Ion
Antonescu, ofiŃerii şi subofiŃerii din Divizia „General Platon Chirnoagă” şi militarii aflaŃi la studii în
Germania; 2. 1946-1950, mai cu seamă după abdicarea regelui Mihai, se includ militarii nemulŃumiŃi
de situaŃia creată în armată în urma epurărilor masive pe criterii politice şi a derulării acŃiunii de
„democratizare” a organismului militar. Dintre aceştia o parte au ajuns în Occident, trecând prin
Ungaria şi Austria, alŃii prin Iugoslavia, iar alŃii în special aviatori, prin Turcia; Vezi ACNSAS, fond
SIE, dosar nr. 184; Ion Calafeteanu, Exilul Românesc. Erodarea SperanŃei. Documente (1951-1975)
Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003, Ion Calafeteanu, Politică şi exil 1946-1950 Din istoria
exilului românesc, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000;
808