REMEMBRANCE IN TIME - Index of

apariŃie tocmai de la cei vizaŃi, pentru că prostia merge cu îngîmfarea cu gesturi largi, cu
paradă… Cehov, ca şi Avercenko au scăpat de toate cenzurile posibile tocmai pentru că
au ştiut să profite de aceste calităŃi reale ale idioŃilor” 31 .
Nepotrivite erau considerate şi alte materiale, precum însemnările lui V. Rebreanu,
La mormîntul lui S. Esenin, în care se aduceau reproşuri indirecte autorităŃilor sovietice,
la fel apariŃia articolului Mărăşti, Oituz, Mărăşeşti, de C. Ştefanache 32 , ce conŃinea
expresii dure la adresa armatei germane, chiar în timpul vizitei lui Willy Brandt în Ńara
noastră, ori povestirea Refugiul de Leonida NeamŃu 33 , în care se descrie cu lux de
amănunte groaza şi panica de care a fost cuprinsă populaŃia română la intrarea trupelor
sovietice în Ńară, în anul 1944, chiar în preajma aniversării „eliberării patriei”.
Un capitol aparte în referat îl formau materialele (articole şi studii) referitoare la
momente din istoria Ńării şi a mişcării comuniste şi muncitoreşti, pe care le tratau „în mod
unilateral, inoportun sau neveridic”. Se nominaliza studiul Istoriografia română despre
participarea României la primul război mondial, de C. C. Giurescu 34 , în legătură cu care
se menŃiona că: încercând să clarifice caracterul participării României la primul acest
conflict şi prezentând lucrări pe această temă, apărute înainte şi după 23 august 1944,
autorul prezenta aprecieri care subliniau că din punct de vedere al Ńării noastre acesta a
fost un război just, legitim, determinat de realizarea „României întregite”; insista pe rolul
pozitiv al regelui şi primului-ministru I. C. Brătianu, ca şi pe sprijinul promis de Rusia
pentru recucerirea Transilvaniei şi dorinŃa de a hotărî asupra Bucovinei pe baza
principiului naŃionalităŃilor. Cu privire la istoriografia de după al doilea război mondial,
până la finele anului 1963, Giurescu arăta că apare un punct de vedere deosebit – susŃinut
de V. Liveanu, G. Tudoran şi alŃii – conform căruia participarea României la război a
avut un caracter imperialist, pe care autorul îl combate cu tărie, arătând că aprecierea
justă a caracterului primului război mondial, în ce priveşte participarea României, a
început să se facă în istoriografia noastră abia „în ultimii ani” şi în special după
DeclaraŃia C. C. al P. C. R. din aprilie 1964, citând în acest sens articole ale sale şi unul
aparŃinând acad. C. Daicoviciu 35 .
Era, de asemenea, menŃionat articolul Moarte frumoasă de Balogh Edgar 36 , ce
rememora evenimentele petrecute la Cluj în toamna anului 1944. Mare parte din lucrare
se ocupa de redarea unor aspecte ale mişcării de rezistenŃă antifascistă din Cluj, condusă
de „un grup de comunişti unguri, români (puŃini la număr) şi evrei de curînd eliberaŃi din
închisoare”. Se scria, de asemenea, despre plecarea unei delegaŃii de pace la Moscova,
din care făceau parte şi comunişti, cu scopul de a obŃine înglobarea Transilvaniei la
Ungaria. Se vorbea, pe de o parte, de un anume Hegedus, venit la Cluj de la Budapesta, în
numele Partidului RevoluŃionar Comunist Ungar, pentru a trata problema proclamării
31 AN-SJBH, fond DGPT-UO, dos. 9/1967, f. 16
32 din Cronica (Iaşi), nr. 31, 7.VIII.1967
33 din Tribuna (Cluj), nr. 33, 17.VIII.1967
34 urma să apară în revista Argeş, nr. 7, iulie 1967
35 AN-SJBH, fond DGPT-UO, dos. 9/1967, f. 17-18
36 din revista Igaz Szö (Tg. Mureş), nr. 6, iunie 1967
863