REMEMBRANCE IN TIME - Index of

URSS 7 . Ceea ce am vrea să subscriem prin acest studiu este analiza activităŃii centrului
academic sovietic moldovenesc în domeniul istoriei şi analiza formării discursului de
legitimare a „statului moldovenesc sovietic”, „poporului moldovenesc” şi a continuităŃii
lui istorice în cadrul URSS. Segmentul cronologic al studiului de faŃă cuprinde anii 1946–
1961, de la costituirea Institutului de Istorie, Limbă si Literatură până la înfiinŃarea
Academiei de ŞtiinŃe a RSS Moldoveneşti. Pentru reconstituirea tabloului acestui subiect
se va apela atât la literatura de specialitate şi sursele de arhivă, cât şi la metoda istoriei
orale de intervievare a martorilor şi actorilor.
Contextul istoric al apariŃiei Institutului de Istorie, Limbă şi Literatură din RSS
Moldovenească
Procesul de “exportare” a ideilor marxist-leninisite şi fundamentării teoretice de
extindere a revoluŃiei bolşevice în teritoriile adiacente URSS a presupus crearea unor
structuri ştiinŃifice instituŃionale proxime spaŃiilor care intrau în vizorul expansionist al
nomenclaturii sovietice. Astfel, în stânga Nistrului, după formarea RASS Moldoveneşti la
12 octombrie 1924, pe lângă Comisariatul Poporului pentru ÎnvăŃământ
(NARCOMPROS) a fost constituit la 30 decembrie 1926 Comitetul ŞtiinŃific
Moldovenesc cu statut de instituŃie ştiinŃifică supremă a republicii 8 . Titulatura
colaboratorilor comitetului era asemănătoare cu cea a colaboratorilor Academiei de
ŞtiinŃe a URSS – membri de onoare, membri titulari, printre care figurau L. Madan şi G.
Buciuşcanu, membri corespondenŃi şi colaboratori ştiinŃifici. Acest comitet avea drept
scop atât “elaborarea problemelor marxism-leninismului; lupta cu falsificările burgheze
ale marxismului; lupta pentru promovarea strictă a principiilor materialismului dialectic
şi demascarea reminiscenŃelor idealismului…” 9 cât şi „studierea regiunii şi culturii
poporului moldovenesc pentru difuzarea cunoştinŃelor ştiinŃifice şi practice” 10 .
Comitetul ŞtiinŃific Moldovenesc avea în componenŃa sa şi o SecŃie de istorie (fondată
în 1928), membrii cărea au publicat o serie de broşuri şi articole care elogiau lupta
bolşevicilor din Basarabia şi de pe malul stâng al Nistrului pentru instaurarea puterii
sovietice 11 , se blama „ocupaŃia româno-moşierească” a Basarabiei 12 şi erau prezentate
pozitiv succesele RASSM în „construcŃia socialistă” 13 7. Purtând un pronunŃat caracter
propagandistic, aceste scrieri aveau un conŃinut declarativ, bazându-se mai mult pe
impresii personale şi amintiri ale unor martori la evenimente, neglijându-se baza
documentară. Conducerea de partid şi de stat sovietică era deosebit de interesată de a
demonstra caracterul „ilegal” al unirii Basarabiei cu România, motiv din care, în martie
1935 Comitetul ŞtiinŃific Moldovenesc din RASSM a fost denumit Institutul
Moldovenesc de Cercetări ŞtiinŃifice în domeniul Culturii, iar în 1939, în baza lui, a fost
format Institutul Moldovenesc de Cercetări ŞtiinŃifice în domeniul Istoriei, Economiei,
Limbii şi Literaturii 14 .
PublicaŃiile sovietice interbelice, cu referire la spaŃiul dintre Prut şi Nistru atât de
râvnit de sovietici, promovau insistent o serie de mituri istorico-politice: despre luptătorul
eroic pentru puterea sovietelor în Basarabia; despre marile succese ale „construcŃiei
socialiste” în RASSM; despre „regimul sângeros” al „boierilor români”, instaurat în
Basarabia şi, în sfârşit, mitul despre crearea unei „naŃiuni” moldoveneşti, a unei „limbi
720