REMEMBRANCE IN TIME - Index of

Repere istoriografice. Considerate ac iuni de consolidare ideologică a statului
sovietic, închiderea lăca urilor monahale s-a înscris în ampla campanie a ateismului
militant, iar istoricii sovietici le-au considerat, în unison cu propaganda comunistă, fie
ac iuni utile ale statului sovietic, fie, în cel mai bun caz, le-au neglijat sau plasat în
categoria subiectelor tabuizate. De exemplu, în una din căr ile comuniste de propagandă
antireligioasă se specifica: „Oamenii care nu cred în Dumnezeu au posibilitatea
neîngrădită de a fi atei, de-a traduce în via ă dreptul lor la libertatea con tiin ei, de-a
desfă ura propaganda ateistă” 7 . Biblia constituia o raritate bibliografică. Nu era permisă
elaborarea i editarea literaturii religioase, cu excep ia calendarelor de profil. Abia în
1961 a fost editat noul Aghiazmătar 8 . La sfâr itul anilor 1980, A.I. Babii a publicat o
lucrare în care anun a triumfalist despre apusul bisericii ortodoxe în republică 9 . După
decăderea comunismului, în contextul reevaluării faptelor i evenimentelor istorice, în
istoriografia din Republica Moldova s-a aten ionat asupra subiectelor referitoare la
via a spirituală în general i cea a vie ii monahale în mod special. De men ionat că
cercetarea fenomenului vie ii religioase în general i asupra celor vizând via a
monahală, în mod special, a suscitat interesul nu doar a istoricilor, ci i a publici tilor,
scriitorilor, teologilor etc. Scriitorul i publicistul Nicolae Dabija a editat articole
referitoare la soarta lăca urilor sfinte din Basarabia ocupată de sovietici 10 . Vladimir
Be leagă a studiat situa ia bisericilor i mănăstirilor în cadrul regimului totalitar
comunist 11 . Despre „rebeliunea de la Răciula” V. Be leagă scrie că a fost o „luptă dârză,
pe via ă i pe moarte, contra regimului comunist de ocupa ie i a căpătat o clară
semnifica ie de protest a fiin ei noastre române ti supusă unei aprigi dezna ionalizări
i asimilări” 12 . Istoricul Ion urcanu a analizat implicarea agen ilor de securitate în
închiderea lăca elor sfinte 13 . El conchide că, de exemplu, „aspectul cel mai degradant în
acea diversiune politico-ideologică a fost colaborarea unei păr i a clerului, mai ales a
administra iei ecleziastice, cu conducerea de stat comunistă i cu organele de represiune
ale acestuia în lupta împotriva credin ei i pentru închiderea lăca urilor în care se
oficiau ritualurile de cult” 14 . Cercetătoarea Veronica Dudnic a analizat prin prisma istoriei
orale a analizat formele de rezisten ă ale popula iei împotriva autorită ilor care tindeau
să închidă lăca urile sfinte 15 . Istoricul Ludmila Tihonov a realizat o retrospectivă istorică
a politicii statului sovietic fa ă de cultele din RSS Moldovenească (1944–1965) 16 .
Doctorul în istorie Elena i canu a studiat distrugerea Bisericii din RSS Moldovenească,
ca formă de interven ie în via a privată 17 . Teologul Veaceslav Ciorbă a cercetat i a
analizat mănăstirile în perioada regimul totalitar comunist (1944–1989) 18 . O contribu ie
substan ială în abordarea subiectului în cauză o aduce membrul corespondent al
Academiei de tiin e a Moldovei, Valeriu Pasat. V. Pasat a pus în circuit tiin ific o
serie de documente istorice inedite din arhivele din Republica Moldova (inclusiv din
Arhiva Securită ii), Ucraina, Rusia, România 19 .
Repere istorice. Din 1420, de la atestarea primii institu ii monahale din regiune
(Vărzăre ti, Nisporeni) până în 1940 pe teritoriul Basarabiei au fost înfiin ate 48 de
mănăstiri 20 . Numărul mare de mănăstiri amplasate pe un teritoriu extins se explică prin
sentimentul i pietatea religioasă al locuitorilor din regiune i prin sprijinul privilegiile
acordate de puterea laică sfintelor lăca e. În perioada interbelică, în spa iul actual al
841