REMEMBRANCE IN TIME - Index of

din Clisura Dunării, Miloş Şaletici. Curând s-a aflat şi un învăŃător slovac de la Nădlac,
Jan Buban, doritor şi el să se alăture unei astfel de iniŃiative. Organizarea a fost, ca atare,
regândită, dorindu-se Ńinerea unui congres general al FAS din România. 30
În fruntea organizatorilor se erijează tânărul şi dinamicul Pavle Stoianov din Diniaş şi
avocatul timişorean Borislav Popovici. Preşedintele FAS Rada Fenlaciki, mai degrabă un
moderat, care între timp a primit o serie de atribuŃii de la Minister pe linia învăŃământului
minoritar, era de acum depăşit de iniŃiativele oarecum necontrolabile ale celorlalŃi
activişti.
Că era o stare difuză ne arată un raport care vorbeşte pur şi simplu de... „linia slavă”, ce
ar îngloba 12300 de membri, din 42 de sate. La acest nivel s-au organizat echipe ce
cutreierau lumea rurală spre a pregăti congresul. Aceşti delegaŃi trebuiau să întocmească
şi rapoarte „cu privire la mersul reformei agrare, starea însămânŃărilor...” Iar viitorul
congres avea să dezbată despre „lupta pentru democratizarea Ńării, pentru drepturi
democratice în cadrul principiilor democratice (?), ajutorarea naŃiunilor conlocuitoаre, a
duce lupta contra reacŃiunii şi şovinismului.” 31
Un alt model de invitaŃii, emis în numele FAS din România, vorbea de începerea
„Congresului populaŃiei slave democratice din România”, la 8 mai 1945 orele 11 a. m., la
Sala Manej din cadrul cazărmii timişorene Transilvania. Se spune apoi că aici „se vor
discuta modalităŃile pentru o mai strânsă şi cât mai efectivă (?) colaborare a popoarelor
noastre cu democraŃia română în scopul democratizării Ńării, precum şi problemele
noastre naŃionale în cadrul revendicărilor democratice.” Acest model a fost emis între 3 şi
5 mai, fiind adresat organelor de stat (prefectului, primarului, organizaŃiilor judeŃene ale
PCR, FND, MADOSZ, comandantului militar al oraşului Timişoara şi reprezentantului la
Timişoara al Comisiei intweraliate de control, maiorul sovietic Pundik. 32
Profesorul Fenlaciki amintindu-şi acele zile (era adolescent), menŃionează că
desfăşurarea evenimentelor a fost oprită de intervenŃia ofiŃerului sovietic („Ne budet
kongressa!”); motivaŃia ar fi fost că ministrul Molotov garantase integritatea României.
Între timp delegaŃii tineretului iugoslab din Becicherec sosiseră deja la Timişoara; dar
cum au sosit aşa s-au şi înapoiat, cu vaporul, pe Bega.
łinem să precizăm că nici un material, cât de cât oficial, din cele consultate, nu
aminteşte, măcar şi în treacăt, problema Banatului sau a rectificării frontierelor în vreun
fel. Toate referirile sunt doar la democratizarea României şi la necesitatea ca minorităŃile
să ia parte activă la acest proces.
Şi totuşi... Pe invitaŃia-model, adresată primarului oraşului Timişoara social-democratul
Traian Novac 33 acesta aşternuse, în scris de mână: „ Cu ocazia acestui congres a fost
programat şi intrarea delegaŃilor din Banatul iugoslav înarmaŃi pentru a ocupa oraşul
Timişoara şi restul Banatului românesc; am aflat la timp această mârşăvie cu concursul
30
Relatare a profesorului Zdravko Fenlaciki, căruia-i aducem călduroase mulŃumiri pentru
preŃioasele şi lămuritoarele informaŃii.
31
Ibidem, 1/ 1944 – 1945, f. 80. Raport, Linia slavă, Timişoara, 21 aprilie 1945.
32
Ibidem, circulare, f. 178 - 186
33
Piesă în posesia familiei, reprodusă în M. Milin, A. Milin, Sârbii din România şi relaŃiile
româno – iugoslave...nr. 8, p. 78 – 79.
682