REMEMBRANCE IN TIME - Index of

egulilor oficiale în aşa fel încât acestea să servească interesele indivizilor, dar în acelaşi
timp să şi păstreze aparenŃa necesară de respectare scrupuloasă de către aceştia a
reglementărilor oficiale. 5
Aplicând cele menŃionate anterior la subiectul studiului nostru, vom analiza rezistenŃa în
România comunistă ca parte a existenŃei cotidiene a grupurilor subordonate, care dezvoltă
o serie de acte de rezistenŃă specifice. Aceste acte, prin diversitatea şi complexitatea lor,
dau naştere la o formă de subcultură specifică grupului, materializată prin apariŃia şi
dezvoltarea transcrierilor ascunse. De asemenea, modul în care transcrierile oficiale (în
cazul nostru, discursul oficial politic şi propagandistic al Partidul Comunist Român)
influenŃează în mod „creator” conŃinutul celor ascunse va constitui un alt obiectiv al
analizei noastre.
Aşa cum am precizat anterior, actele de rezistenŃă cotidiană/creativă au fost rezultatul
modului în care o parte a populaŃiei a reacŃionat la politicile oficiale şi la modul în care
aplicarea acestora i-a influenŃat existenŃa de zi cu zi. Cu toate acestea, analiza noastră nu
va fi una tematică care să identifice acele decizii sau politici oficiale care au generat
opoziŃie din partea populaŃiei, ci se va concentra pe identificarea şi exemplificarea
formelor specifice ale acesteia în contextul României comuniste.
O primă astfel de formă de rezistenŃă a constituit-o discuŃiile politice. În acest context,
trebuie să menŃionăm că datorită controlul centralizat al Partidul Comunist Român (PCR)
asupra societăŃii româneşti, aproape orice subiect de conversaŃie dobândea o semnificaŃie
politică. Un astfel de subiect l-a constituit greutăŃile ivite în aprovizionarea cu alimente a
populaŃiei pe parcursul anilor 1980. Exprimarea nemulŃumirii populaŃiei faŃă de penuria
de alimente „în cele mai diverse locuri şi împrejurări începând de la rândul la care se sta
pentru obŃinerea produselor …şi până la unele locuri de muncă ori chiar şedinŃe
organizate” era o acŃiune cu miză politică deoarece nega succesul politicilor economice şi
făcea mai puŃin credibil argumentul paternalist invocat de propaganda românească ca
scop primordial al activităŃii partidului-stat. Astfel, într-o notă informativă, era citată
mărturia unui cetăŃean care declara că „am ajuns mai rău ca în timpul războiului, dăm tot
la capitalişti şi noi stăm în frig la rând”, în timp ce un altul opina că „ar fi mai bine dacă
statul s-ar gândi la aprovizionare cu ceea ce este necesar şi nu ar arunca oamenii la
defilare”. 6 În alte cazuri, remarcile cetăŃenilor vizau semnificaŃia unor evenimente politice
interne. Astfel, într-un dialog surprins într-o altă notă informativă a SecurităŃii din judeŃul
Arad, un muncitor declara că nu doreşte nici măcar să ştie când va avea loc Congresul al
XI-lea al PCR „că de luni de zile numai cu Congresul se ocupă şi la radio şi la televizor şi
ziarele numai de Congres îs pline; te enervează deja atâta propaganda pentru nimic, că
muncitorii nu pot aştepta nimic bun, dar trebuie să taci”. 7 Un alt cetăŃean nega caracterul
democratic al orânduirii socialiste şi denunŃa măsurile luate în acest sens de către regimul
comunist român pentru a păstra aparenŃa participării democratice a cetăŃeanului la viaŃa
politică: „Degeaba se fac cheltuieli cu propaganda pentru alegeri, pentru că şi dacă n-ar
5
Stephen Kotkin, Magnetic Mountain. Stalinism as a Civilization, University, Berkeley, 1995, pp.
35, 154-155, 220-221.
6
Arhiva CNSAS, fond Documentar, dosar 13314, vol. 20, f 4, 10.
7
Arhiva CNSAS, fond Documentar, dosar 13314, vol. 20, f 153.
665