REMEMBRANCE IN TIME - Index of

CAZUL „TITOIŞTILOR” SÂRBI: PROMOTORI,
APOI ŞI VICTIME ALE COMUNISMULUI
ROMÂNESC
Andrei MILIN 1 , Miodrag MILIN 2
Episodul „antifascist” al preoŃilor sârbi din anul 1942
Oarecum paradoxal rădăcinile antifascismului sârbesc din România trebuie căutate mai
degrabă pe coridoarele Palatului episcopal din Timişoara decât în ipoteticele celule ale
PCR-ului bănăŃean.
În debutul anului 1942 horthiştii unguri au dezlănŃuit o furibundă represiune
anticomunistă – antisârbească în Bacica anexată, culminând cu execuŃiile în masă de la
Novi-Sad (peste 2500 de victime, poate chiar 4000, după unele surse).
Simpatiile preoŃimii sârbe, înŃelept ghidate de către vicarul episcopal Slobodan Kostici,
se îndreptau spre autorităŃile române care au dovedit un grad ridicat de toleranŃă şi chiar
de înŃelegere pentru soarta critică a sârbilor, loviŃi crunt de urgia cotropitoare a
războiului.
În Serbia propriu-zisă, cotropită de germani, se înfiripa de-acum şi rezistenŃa
antifascistă, dezvoltată pe două canale: cei dintâi s-au organizat cetnicii (cetaşi, partizanii
pro-monarhici), trecând în clandestinitate cu structurile armatei iugoslave, ce-au
supravieŃuit războiului din aprilie 1941 şi ocupaŃiei străine (germane, ungare, croate,
bulgare, italiene). Simpatii pro-monarhice 3 nutrea şi vicarul Kostici de la Timişoara. Fiul
său Nemanja trăia la Belgrad şi intrase de la început în mişcarea cetnică de rezistenŃă.
O a doua mişcare de rezistenŃă, cea a partizanilor pro-comunişti, a prins viaŃă sub
semnul solidarităŃii proletare cu Uniunea Sovietică, odată cu declanşarea atacului
Germaniei şi a sateliŃilor acesteia, din 22 iunie 1941. Din nefericire, cele două rezistenŃe
au mers paralel, sporind în timp neîncrederea reciprocă şi intrând, în cele din urmă, pe o
pantă întunecoasă a războiului civil fratricid.
După cum ne relatează şi sursele SiguranŃei statului 4 la mijlocul lunii august 1942 şi-a
făcut apariŃia la Timişoara maiorul Duşan Ristici, omul de încredere al colonelului (apoi
1 Romania Academy – Subsidiary of Timisoara, Romania.
2 Banat Village Museum, Timisoara, Romania.
3 Deopotrivă româneşti şi iugoslave, care au reînnodat o luminoasă tradiŃie sârbo-română, prin
căsătoria dinastică a prinŃesei Mărioara cu regele Alexandru Karaghiorghievici.
4 Arhivele Consiliului NaŃional pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii (CNSAS) Bucureşti, Fond
documentar, D. 12535, vol. 25, f. 184 – 185 (Raport general, copie, nedatat, 1942).
672