REMEMBRANCE IN TIME - Index of

FUNCłIONAREA MĂNĂSTIRILOR
DE MONAHII HIROVA ŞI TABĂRA SUB
DOMINANTA IDEOLOGIEI SOVIETICE
Liliana CONDRATICOVA 1
Mănăstirile de monahii prezintă, în opinia noastră, un fenomen special. Istoria activităŃii
acestor mănăstiri în diferite perioade cuprinde clarificarea numeroaselor aspecte de o
semnificaŃie majoră, inclusiv statutul juridic şi economic, stratificarea socială şi dinamica
comunităŃii monahale, tipologia mănăstirii (cu trai de sine sau mod de viaŃă separat), viaŃa
spirituală etc. Diversificarea surselor de cercetare şi coroborarea datelor istorice cu cele
din domeniile adiacente (psihologie, artă, etnografie) a permis abordarea unei serii de
probleme puse în referinŃă cu motivaŃia plecării la mănăstire, a optării spre o viaŃă
monahală ascetă, procesul de „feminizare” a mănăstirilor din contul sporirii numărului
lor, raporturile între diferite ranguri monahale în cadrul comunităŃii, rolul stareŃeiegumenă
în afirmarea şi consolidarea obştii etc. În viziunea noastră, cercetarea aspectelor
menŃionate devine şi mai marcantă, reieşind din limitele cronologice de cercetare, adică
funcŃionarea sub dominanta ateismului sovietic a două mănăstiri de maici, amplasate la o
depărtare simbolică una de alta.
Creşterea comunităŃii monahale din mănăstirile vizate a fost condiŃionată în primul rând de
nevoia spirituală a femeilor văduvite, necăsătorite, rămase fără susŃinerea copiilor, mai ales
după cel de-al Doilea Război Mondial. ImportanŃa şi numărul mare al mănăstirilor este
confirmat şi de faptul că în 1940, în Rusia sovietică nu funcŃiona nici o mănăstire, însă odată
cu anexarea Ucrainei, Basarabiei, Belarusiei şi a łărilor Baltice numărul lor se ridică la 46,
inclusiv 24 de mănăstiri basarabene, dintre care cinci mănăstiri idioritmice (cu trai de sine).
Conform deciziilor Comisaritului Norodnic al URSS nr. 1130-436 c „Despre mănăstirile
ortodoxe”, pe parcursul unui deceniu mănăstirile au fost impuse la prestări şi impozite
excesive, iar mănăstirile basarabene şi cele ucrainene au fost constrânse să contribuie
inclusiv şi cu produse alimentare şi financiar la ridicarea Ńării după război şi „construcŃia”
socialismului 1 . Totodată, notăm că anume în cadrul mănăstirilor de maici au fost concentrate
cele mai valoroase şi cunoscute ateliere de creaŃie, precum ar fi ateliere de confecŃionare a
veşmintelor şi a covoarelor, de broderie şi croşetare. ActivităŃile meşteşugăreşti şi artistice au
fost favorizate, în ambele cazuri, de statutul idioritmic al mănăstirilor. Modul de viaŃă separat
permitea monahiilor şi surorilor de ascultare să lucreze în casele-chilii care le aparŃineau şi să
comercializeze produsele muncii sale.
1 Institutul Patrimoniului Cultural, Institutul de Studii Enciclopedice al Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei,
Chisinau, Republica Moldova
585