REMEMBRANCE IN TIME - Index of

de 15 ani muncă silnică, dată în lipsă, pentru participare la evenimentele din 21-23
ianuarie 1941. Coniac avea acte în regulă, primite după întoarcerea în Ńară (septembrie
1945), când s-a prezentat la poliŃie însoŃit chiar de Vică Negulescu. Însă, acum, în 1947,
autorităŃile au decis să repună în discuŃie pedeapsa neexecutată. Probabil reprezentanŃii
locali ai Ministerului de Interne au interpretat ca activitate legionară acŃiunea lui Coniac
de a înfiinŃa o cantină pentru muncitorii de la şantierul Bocşa Română. Pentru cercetări a
fost trimis la Bucureşti, însoŃit de un jandarm. S-a întâlnit cu Decebal-Corneliu Andrei
într-un tramvai care circula de la Gara de Nord la Închisoarea CurŃii MarŃiale. Andrei i-a
transmis necazul prin care trecea Conic lui Vică Negulescu. Intervenind la Ministerul de
Interne, Negulescu a obŃinut eliberarea camaradului său, după o lună de arest. După
ieşirea din închisoare, Constantin Coniac s-a întâlnit cu Negulescu, care i-a transmis că
autorităŃile emiseseră mandate de arestare pentru toŃi legionarii cu procese mai vechi. Nu
aveau nimic de făcut, trebuind să-şi pregătească apărarea 7 .
Negocieri în „Comandamentul pe Ńară“ privind reorganizarea Mişcării legionare
Atitudinea autorităŃilor de după alegerile din 1946 i-a determinat pe unii legionari să
facă presiuni asupra „Comandamentului pe Ńară“. Legionarii care se simŃeau vizaŃi de
campania guvernului de „ridicare a instigatorilor“ au lansat afişe pe străzile Capitalei şi
ale principalelor oraşe ale Ńării, în care chemau „la acŃiune“ împotriva comuniştilor. Spre
exemplu, în mai 1947, în zona DorobanŃi din Bucureşti poliŃiştii au găsit lipit pe vitrina
unui magazin următorul afiş: „Ceasul vostru sună, jidani împuŃiŃi / Moartea vi se apropie,
tâlhari şi bandiŃi / Care-n Ńara noastră, jale aŃi adus / Va veni iar timpul, să staŃi în cui puşi
/ De la faşă, la barbă albă / Cu noi este Dumnezeu, chiar şi Fiul Său / Doamne ajută-ne
mai iute, să scăpăm de iudei“ (semnat: „Un Român“) 8 . Afişele şi manifestele au continuat
să apară în vara anului 1947. Astfel, în dimineaŃa zilei de 8 august 1947 au fost aruncate
dintr-un tren în zona Dorneşti–RădăuŃi manifeste în limba română şi ucraineană, cu
următorul conŃinut: „FraŃi Români, în curând soseşte ziua eliberării, răzbate la uşă,
comuniştii vor fi distruşi de pe tot globul, fiŃi uniŃi şi înarmaŃi-vă, Armata Roşie trebuie
atacată, intelectuali din toate ramurile care sunteŃi epuraŃi în curând veŃi fi scoşi din
serviciu, faceŃi legătura cu fraŃii banderişti din munŃi, care vă vor ajuta la salvarea
voastră, porniŃi la luptă, faceŃi distrugeri la poduri, fabrici etc. Trăiască România liberă,
naŃională şi independentă“ 9 .
Responsabilii „Comandamentului pe Ńară“ al Mişcării legionare, şi în primul rând
Nicolae Petraşcu şi Vică Negulescu, nu puteau omite aceste semnale din partea
camarazilor. După intrarea în vigoare a „pactului de neutralitate“, tocmai acesta era
scopul menŃinerii „Comandamentului pe Ńară“, să împiedice alunecarea cuiburilor active
spre extremism. Cele două manifeste prezentate mai sus sunt semnificative pentru a
constata creşterea tensiunii interne în organizaŃie. În primul rând, mesajul antisemit
7
Arhiva Consiliului NaŃional pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii (în continuare ACNSAS),
Fond Penal, dos. nr. 431, f. 490-501.
8
Ibidem, Fond Documentar, dos. nr. 11572, f. 24.
9
DANIC, Fond DirecŃia Generală a PoliŃiei, dos. nr. 45/1947, f. 84.
794