REMEMBRANCE IN TIME - Index of

cotidiene care s-a realizat atât prin trăirile personale intime cât şi prin manifestări precum
botezul 49 , cununiile precum şi înmormântările cu ritualuri religioase 50 .
Pentru a înŃelege de ce s-a recurs la botezuri fără acordul autorităŃilor considerăm
necesar a prezenta câteva caracteristici ale botezului în doctrina baptistă. Astfel, spre
deosebire de Biserica Ortodoxă unde botezul este o taină şi se administrează copiilor
mici, în cadrul bisericilorbaptiste, botezul este un act de cult cu valoare simbolică, ce
reprezintă moartea omului vechi şi aducerea la viaŃă a omului nou 51 , motiv pentru care
acesta se administrează persoanelor mature capabile să înŃeleagă semnificaŃia sa.
De regulă cei care doresc să se boteze anunŃă pastorul care, la rândul său informează
şi convoacă comitetul bisericii, organ cu rol administrativ şi decizional, iar împreună
examinează din punct de vedere doctrinar şi motivaŃional candidatul şi îşi dau sau nu
acordul pentru botez. Botezul care se face prin liber consimŃământ reprezintă mărturia
publică a unui cuget curat şi totodată modalitatea administrativă prin care o persoană
poate deveni membră în cadrul unei bisericii baptiste 52 . Dată fiind importanŃa botezului,
autorităŃile comuniste au dorit să-l controleze.Într-o primă fază împuterniciŃii de culte
solicitau pastorilor să-i anunŃe data şi locul unde urma să se desfăşoare botezul, motivând
că erau interesaŃi să participe la acesta când, de fapt, doreau împiedicarea desfăşurării
acestuia. În zonele rurale, unde se obişnuia ca botezurile să se Ńină la râu cu alai mare 53 ,
condiŃia impusă de autorităŃii era tocmai aceea de a nu transforma botezul într-un
eveniment sărbătoresc la care să participe un număr mare de oameni. Cu toate acestea,
profitând de destinderea politică dintre anii 1955-1956 54 , s-au oficiat multe botezuri la
râu 55 şi cu alai mare.
Pe de altă parte, împuterniciŃii de culte nu se limitau doar la transmiterea unor ordine
pastorilor baptişti ci se implicau încă din anii '50 în limitarea şi împiedicarea
manifestărilor la care am făcut referire anterior. Exemplificator pentru modul de acŃiune
al împuterniciŃilor este modul cum s-a desfăşurat un botez din comuna Agrij, raionul
Zalău, din anul 1956, oficiat de către pastorul Ioan Bunaciu care relatează următoarele:
49 Paul Caravia, „Studiu introductiv” în Paul Caravia (coord.), Biserica întemni ată. România
între 1944-1989, Institutul Na ional pentru Studiul Totalitarismului, Bucure ti, 1999, p. 8.
50 Înmormântările constituiau un prilej de manifestare publică a credin ei i proclamare a
valorilor cre tine atât de către preo i cât i de către pastori.
51 „Prin botez mărturisim că am fost îngropa i împreună cu Hristos i că am ie it la o via ă
nouă pentru Hristos i Dumnezeu. Deci este semn al mărturisirii legământului în fa a celor
nevăzu i.” Interviu cu Victor Lazăr în Denisa Bodeanu, NeoprotestanŃii din Transilvania în
timpul regimului comunist. Studiu de caz: baptiştii din judeŃul Cluj – Mărturii şi documente -,
Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2008, p. 210.
52 O altă modalitate prin care o persoană poate deveni membră a Bisericii Baptiste este transferul
de la o altă biserică evanghelică. Dar i în acest caz trebuie făcută dovada botezului liber
consim it.
53 Un eveniment sărbătoresc la care participă un număr mare de persoane.
54 Denisa Bodeanu, Neoprotestan ii din Transilvania, p. 38.
55 ,,Vara anului 1956 a fost o vară a libertă ilor religioase, din 1946 nu am mai avut o asemenea
destindere, peste tot s-au inut botezuri în aer liber, evanghelizări etc.”, Ioan Bunaciu, Bisericile
Cre tine Baptiste din România, p. 54.
753