REMEMBRANCE IN TIME - Index of

Grupurile erau formate, conform rapoartelor SecurităŃii, din oameni politici - mai ales
legionari - care se ascundeau în munŃi, ofiŃeri deblocaŃi şi intelectuali originari din localităŃile
învecinate cu muntele. De aici aceştia agitau lumea satelor în speranŃa unei revolte.
Cel de-al treilea grup de rezistenŃă acŃiona în zona Vaşcău - Cărpinet şi în MunŃii
Bihorului, fiind condus de căpitanul Ştefan Popescu. Fost ofiŃer al armatei române, acesta
a adunat în jurul său o serie de localnici din zonă care au dat mult de furcă regimului în
intervalul 1947-1950. Militant de frunte al Partidului NaŃional łărănesc, Ştefan Popescu a
constituit un grup anticomunist, care a acŃionat în clandestinitate, beneficiind de un suport
real din partea populaŃiei locale 5 .
În fine, cel de-al patrulea grup de rezistenŃă se numea OrganizaŃia România
Independentă şi a fost printre cele mai active în Bihor în perioada 1947-1950. Aceasta a
luat fiinŃă, cu certitudine, cândva la sfârşitul anului 1947, pentru ca, deja în primăvara lui
1948, existenŃa sa să fie precis semnalată de Securitate ca având centrul în Oradea. Primul
ei şef a fost Nistor Bădiceanu. Primul nucleu al acestei organizaŃii a fost format din circa
20 de tineri în jurul vârstei de 20 de ani 6 . De la început aceasta avea ramificaŃii într-o
mare parte a judeŃului Bihor, dar şi în vestul judeŃului Sălaj şi oraşul Satu Mare. Printre
membrii îi regăsim pe: Nistor Bădiceanu, liderul grupului, originar din Chiraleu, judeŃul
Bihor, elev la liceul "Alexandru Roman" din Oradea, Filip Ioan, din Beiuş, Domocoş
Ştefan, din Oradea, LeucuŃa Gheorghe, din Oradea, Sarca Eugen, din Ghenetea (judeŃul
Bihor), Furtos Pavel din Sărsig (judeŃul Bihor), Şerban Tiberiu, din Oradea, Haiaş
Gheorghe, din Ghenetea (judeŃul Bihor), Ardeleanu Sabin, din Ghenetea (judeŃul Bihor),
Rus Vasile, din Abram (judeŃul Bihor), Cuc Aurel, din Hidişelul de Sus (judeŃul Bihor),
Coroiu Tănase, din Vaşcău, Mut Marius, din Satu Mare, Furtos Flaviu, din Sărsig (judeŃul
Bihor), Broşteanu Aurel, din Sărsig (judeŃul Bihor), Ştreng Traian, din Sărsig (judeŃul
Bihor), Budaru Leontin, din AbrămuŃ (judeŃul Bihor), Abrudan Lazăr, din MarŃihaz
(judeŃul Bihor), Costin Iosif, din AbrămuŃ (judeŃul Bihor), Baciu Miron, din Bălaia
(judeŃul Bihor) şi Molnar Leontin, din AbrămuŃ (judeŃul Bihor).
Lipsa de experienŃă a membrilor grupului, cauzată în principal de tinereŃea
componenŃilor săi, a condus la arestarea celor mai mulŃi dintre aceştia. Acest fapt a fost
posibil ca urmare a infiltrării unui turnător în organizaŃie. Ca urmare a descoperirii
parŃiale a activităŃii clandestine a acesteia unii dintre fruntaşii OrganizaŃiei România
Independentă în frunte cu Nistor Bădiceanu au fost prinşi şi arestaŃi în iunie 1948. După
10 luni de anchete în aresturile SecurităŃii din Oradea şi Cluj, la 24 martie 1949 grupul a
fost judecat de către Tribunalul Militar din Cluj. Pedepsele date au fost foarte dure şi au
variat între doi şi şase ani. Cea mai grea pedeapsă a fost a lui Nistor Bădiceanu,
condamnat la şase ani şi jumătate.
O parte a organizaŃiei a supravieŃuit însă şi în toamna anului 1948 şi s-a regrupat sub
conducerea lui Vasile Furtoş, de loc din Sărsig. Punctul de comandă era tot în Oradea şi
avea ramificaŃii în comunele: Sărsig, Chiribiş, Ciutelec, Varviz, Ciuleşti, Bogeiu, Ghida,
5 A. Faur, Noi documente despre grupul de rezistenŃă anticomunistă din sudul Bihorului (1946-
1950), în Istoria - ca experienŃă intelectuală, Editura UniversităŃii din Oradea, 2001, p. 393 - 409
6 A. Brazdă, A. łărău, Revolte Ńărăneşti în documente şi fapte, Editura Imprimeriei de Vest,
Oradea, 2006, p. 41
685